STUDIU PRIVIND MĂSURILE DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A RISCULUI DE INUNDAȚII-Comuna Spanţov Județul Călărași

PRIMA PARTE————STUDIU PRIVIND MĂSURILE DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A RISCULUI DE
INUNDAȚII
Comuna Spanţov Județul Călărași

CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALĂ
1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
Comuna Spanțov se află în sud-vestul județului Călărași, pe malul stâng al
Dunării, la granița cu Bulgaria și se află la o distanță de 55 km de orașul Călărași
(reședința județului), 75 km de București și la 15 km de orașul Oltenița. Comuna
Spanțov este format din trei sate: Cetatea Veche, Spanțov (reședința de comună) și
Stancea.
Localitatea Spanțov este traversată de drumul național DN31, care leagă Oltenița
de Călărași. De la nord la sud teritoriul administrativ al comunei Spanţov se întinde
de-a lungul drumului național DN31 pe o lungime de aproximativ 12 km, iar de la
vest la est pe o lungime de aproximativ 6 km.
2. RELIEF
În județul Călărași relieful este predominant reprezentat de câmpie: Câmpia
Bărăganului Moșiștei-Bărăganul Sudic-Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnașului, Lunca
Dunării precum și lunci și bălți (Balta Borcei, văile Argeșului și ale Dunării).
Comuna Spanțov este situată la inresecția dintre câmpia Bărăganului cu lunca
Dunării, având regiunile cele mai fertile ale tării și cuprinde în partea de sud o
porțiune de luncă cu o înălțime de 5-6 metri și o lățime medie de 3 km. Prezinta
soluri aluvionare, aluviunile având texturi diferite, în funcție de frecvența și durata
revărsărilor apelor fluviului. În nordul ei se află prima terasă a câmpiei cu o altitudine

medie de 17 metri şi o lăţime ce variază între 0,2 şi 2 km. Ea este urmată la nord de
o a doua terasă ce urcă până la altitudinea de 30-40 m, podul teraselor este
denivelat datorită crovurilor iar fruntea lor este neregulată.
3. CLIMA
Comuna Spanțov are un climat continental. Orientarea est-vest a Dunării şi
expunerea sudică a teraselor şi frunţii Bărăganului sunt factori hotărâtori în apariţia
unor caracteristici climatice proprii acestor locuri cum sunt procesul de încălzire
timpurie primăvara, mai intens vara şi persistent toamna. Clima continentală al zonei
este mult ameliorată de Dunăre, care întreţine temperaturi mai ridicate şi îngheţuri
mai puţin intense. Diferenţele de încălzire dintre câmp şi lunca Dunării în perioada
caldă a anului determină pendularea ritmică a aerului ziua şi noaptea sub formă de
brize încărcate cu vapori de apă. Temperatura medie a anului variază între 11-12 C,
temperatura medie în lunile de iarnă fiind de 2 C, iar în lunile de vară ceva mai
ridicate de 23 C.Temperatura medie anuală la suprafaţa solului este de peste 13 C.
Cantitatea anuală de precipitaţii este sub 400 mm. Direcţia vânturilor este oscilantă
fiind dirijată în general de orientarea văii Dunării. În timpul iernii predomină circulaţia
aerului rece dinspre estul şi nord – estul continentului (Crivăţul), iar vara dominante
sunt vânturile din sud, sud – vest (Austrul), sud-est (Bărăganul) şi chiar din vest.
4. HIDROGRAFIA
Comuna Spanțov este strabătută de fluviul Dunărea (între kilometrul 417 și
kilometrul 411), gărla Scoiceni (ce leagă ezerul Mostiștea de Dunăre în dreptul
satului Clinciu) și unele ochiuri de apă situate în zona inundabilă provenite din
revărsarea fluviului Dunărea. La kilometrul 411 Dunărea se ingustează, apele ei
întâlnind marginea rezistentă a podișului Prebalcanic, lărgimea albiei fiind de
aproximativ 800 m.
Comuna Spanțov este protejată de eventualitatea creșterii nivelului Dunării peste
cota de inundație prin digul construit in timpul si după primul razboi mondial. Și
totuși, in anul 2006 Dunarea a spart digul, revărsându-se peste comuna Spanțov si
provocând daune serioase.

În ultimii ani reţeaua hidrografică a comunei a suferit importante modificări, reţeaua
de bălţi ce se întindea în urmă cu cinci decenii în lunca din dreptul satului Grădiştea
până la Clinciu, formată din bălţile: Plătica, Muşat, Ochiul Boului, Pestriţele, Bivoliţa,
Lebăda, Tindechea, Râiosul, Ţiganul, Stancea şi Culeanu au fost desecate în scopul
redării de teren agriculturii.
Pânza de apă freatică se găseşte la 3-4 m adâncime în satul Stancea şi la
aproximativ 30 m în satul Cetatea-Veche.
Foto: fluviul Dunărea
5. SOLUL
Solul este format din cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretându-se, cu
rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajişti etc.) şi soluri brun roşcate tipice,
ultimile pe suprafeţe reduse în extremitatea de vest a judeţului. În comuna Spanțov,
pe terasele câmpiei se întâlnesc soluri de tipul cernoziom-cambic, cernoziom argilefluvial şi sol brun roşcat. În general, terenul este stabil, fără zone de alunecări, torenţi
etc.

6. FLORA ȘI FAUNA
Vegetația comunei Spanțov are caracter predominant de stepă, de camp și
terasă. Zona stepei ocupă cea mai mare parte a județului. Silvostepa este întâlnită în
partea de vest a județului, fiind alcătuită din păduri de stejar brumăriu și arțar
tătăresc.
Solul îmbibat cu apă al Luncii Dunării este propice dezvoltării unei vegetații
iubitoare de umezeală. Pe malul fluviului sunt diverse specii de salcie alba, salcie
plesnitoare, zălogul și salcie plângătoare.
La nordul comunei, la o distanță de aproximativ 12 km, se întinde pădurea
Ciornuleasa. Având peste 1100 ha, pădurea a fost declarată încă din 1936
monument al naturii, atât pentru fauna, cât si pentru floră, iar în anul 1976 a intrat în
programul national pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier.
Fauna este caracteristică zonei de stepă și silvostepă: iepurele, căprioara, mistrețul,
vulpea, viezurele, pisica sălbatică, dihorul, nevăstuica, veverița, nurca, etc.
În lunca Dunării se regăsesc rațele sălbatice, gârlița, lișița, corcodelul, cocorul și
lebăda. În camp sunt păsări precum prepelița, dumbrăveanca, prigoriile multicolore.
În padure trăiesc potârnichea, guguștucul, ciocârlia de pădure, mierla, pitulicea,

pițigoiul, graurul, gaița, etc. Reptilele sunt reprezentate de șerpi de apă și de
pământ, șopârle, gușteri. În Dunare sunt pești precum: crapul, șalăul, cega, mreana,
roșioara, bibanul, știuca, plătica, carasul, caracuda, obletul sau sabița.
7. RESURSE NATURALE ȘI ANTROPICE
Fiind o comună de câmpie, agricultura este activitatea economică principală.
Potențialul economic al comunei se bazează în mare parte pe resurse proprii (vii,
terenuri arabile, pășuni, fânețe, păduri, produse animaliere si vegetale, etc).
Patru obiective din comuna Spanțov au fost incluse în lista monumentelor istorice
din județul Călărași ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice,
ambele din zona satului Cetatea Veche — situl de la „Grădiște”, aflat la ieșirea din
sat către Ulmeni, sit ce cuprinde urmele unei așezări din perioada Latène și o
necropolă din mileniul al IV-lea î.e.n.; și așezarea din punctul „Tatina” datând din
secolul al III-lea î.e.n., ale cărei urme vizibile sunt constituite de o gorgană
înconjurată de o văioagă.
Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica
„Sfântul Ierarh Nicolae” din centrul satului Spanțov, ridicată între 1867–1868; și casa
Ion D. Stan (1934) din același sat. VA URMA !