BÃNCILE din OLTENITA !Capitol din MONOGRAFIA MUNICIPIULUI OLTENITA de PAUL AMU !

CARTE-PAUL AMU                                                       BĂNCILE
Una dintre manifestările concrete ale vieţii economice a oraşului era şi activitatea bancară. Aceste instituţii
au jucat un rol de seamă şi şi-au dovedit necesitatea înfiinţării lor în toate oraşele care erau în plină devenire,
categorie din care făcea parte şi Olteniţa.
. A – BĂNCILE COMERCIALE
1.- Societatea Cooperativă „Economia Comercială Română“. Avea ca emblemă de firmă „un balot şi o ancoră“.
Această emblemă a fost concepută în acest fel cum nu se putea mai bine. Ea simboliza simbioza dintre cereale
şi transportul acestora pe apă, comercializarea la intern, dar mai ales la export. Această bancă datează de la
1 octombrie 1883.- Este foarte curios faptul că se făceau baloţi, în mod natural, cu sfoară, prin presare cu greutate.
Statutele s-au votat la 1 octombrie 1893, adică acum 110 ani. Membrii care au fost în acel moment şi care au
constituit această bancă s-au numit fondatori şi erau în număr de 32. în anul 1908, la 15 ani de la înfiinţare –
numărul membrilor crescuse de la un an la altul ajungând la 358, iar în 1931 a scăzut la 160.
Printre altele, motivul principal care a condus la constituirea acestei societăţi era „de a pune frâu preţurilor exorbitante
ce câte şi trei cherestigii pretindeau pentru vânzarea materialelor4? într-adevăr banca odată înfiinţată le-a
făcut concurenţă.
În anul 1889, banca chiar a avut un conflict cu grecul A.Aboles, cu P.G. Lambru şi cu Iancu
Aronescu evreu, toţi trei licitând pentru acelaşi loc de cherestigie. Deci un loc principal în activitatea băncii îl
constituia şi operaţiunile ocazionale de comercializarea cherestelei.
La Capitolul II art. 2 din statut spune:
Scopul societăţii este:
a). – Economia prin fructificarea capitalului ei,
b). – Înlesnirea membrilor societăţii prin împrumuturi prioritare având membrii fondatori,
La capitolul IV art. 7, se arată că veniturile si fondurile societăţii se compun din:
a). 500 lei capital de admitere al fiecărui membru,atât la cei vechi, precum şi la cei care intră din nou.
b). donaţiuni (şi se specifică care puteau fi acelea)
c). venituri extraordinare.
Articolul 9.
Are următoarele destinaţii:
a). – 95 se va întrebuinţa la împrumuturi între membrii societăţii,
b). – 5% pentru cheltuielile societăţii
c). – 1% din procente pentru fondul de rezervă.
La capitolul V.
Art. 23. – Conducerea societăţii este încredinţată unui consiliu de administraţie ales de adunarea generală şi
compus din 10 persoane.
Primul preşedinte al acestei societăţi a fost Teofil Sarafimovici. Iar în primul consiliu din 1893, au fost aleşi
Ivanciu Bogdan – preşedinte, preot D. Marinescu, I.G. Turcu, Cos. S. Untescu, D.G.Neagu, Dumitru Oblu, Alecu
Iliescu, Ilie M. Omet, Stan Zorzor şi Grigore Ionescu.
În 1931 preşedintele consiliului era C.D.Nica, iar secretar – contabil şi vicepreşedinte era preotul
Ionescu care era şi parorhul bisericii „Sfântul Niculae“. Este semnificativ câte funcţii avea şi câte atribuţii îndeplinea
un singur om. Ion Ionescu de profesie preot îndeplinea funcţia de paroh, deci probleme de administrare şi de
oficierea slujbelor la biserică, făcea oficiul de secretar-contabil, asimilat cu funcţia de contabil şef şi vice preşedinte
deci funcţie de conducere în consiliul de administraţie. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns, într-un timp a predat religia
la şcoala primară iar mai târziu la liceu. Redau mai jos:
372
SITUAŢIA PE ANUL AL 14-LEA DE LA RECONSTITUIRE.
(Constituită în anul 1893, reconstituită 1. X. 1907) Câştig de fiecare
membru: 113,12 lei
PREȘEDINTE I. BOGDAN, SECRETAR- CONTABIL Preot MARINESCU,
CASIER : I.G. TURCU
BILANȚUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
La 1 martie 1931 capitalul a scăzut la 290.514,50 lei. La prima adunare generală s-a pus problema desfiinţării
băncii pentru că nu mai producea dividente şi pentru că volumul prea mare al cheltuielilor nu mai putea fi suportat.
Odată lansată această idee impusă de o situaţie ce nu putea fi evitată şi nici de măsuri de reabilitare, desfiinţarea a
devenit iminentă şi s-a făcut treptat pentru a nu produce panică bruscă cu impact social asupra propriilor membrii.
De fapt nu era nici primul nici ultimul caz. Oricum, nu trebuie trecut cu vederea faptul că – cu unele intermitenţe
– această bancă înfiinţată în 1893, durase până în 1931, deci a funcţionat 38 de ani, reprezentând un record
neatins nici până în zilele noastre. Faptul că a încheiat bilanţuri contabile anuale şi că un timp şi-a păstrat arhiva,
dovedeşte incontestabil în primul rând că a rezistat şi că a avut o activitate prodigioasă.
2.- Societatea „DEFANIS“ a funcţionat din anul 1880 până în anul 1890.
Scopul acestei bănci a fost „ajutorarea reciprocă“. Preşedintele ei a fost Florea Popescu fost primar deci om
cu personalitate şi „greutate socială“. Banca şi-a avut sediul în casele lui Ştefan St. Eralău, unul din membrii săi
fondatori, pe strada Gh. Gr. Cantacuzino. Nu a putut să dureze mai mult de doi ani, întru-cât membrii săi aveau
caractere şi nivele culturale diferite şi nu a existat o unitate comună de vederi. Cei cu carte acţionau într-un mod
cu o perspectivă favorabilă care urma să apară în timp, iar cei cu mai puţină ştiinţă de carte doreau să vadă efectele
imediat. De la această bancă, nu s-a păstrat documentele sau registrele de evidenţă.
373
ACTIV PASIV
?????????????????????n valoare de… 221.210,82 ?????????????????????????????????? 113.128,80
???????????????????????????? 38.047,21
???????? ???????? ???????? ????? ???????
Soldul comptului (contului)…
426.919,63
19.209,60
TOTAL 259.258,03 TOTAL 259.258,03
DEBIT CONTUL DE PRO???????????????
??????????? ??? ??????? ??????? ??? ???????? ???
Tribunal 2.546,37 Beneficiu produs din procent 24.373,92
???????????????????????????????????????? 1.920,00 Beneficiu produs din imprimate 271,20
Salariul casierului… 480,00 Beneficiu extra-ordinar 548,77
Salariul servitorului… 180,00 ?
Profit net trecut la contul capitalului 19.209,60 ?
???????????????????????????? 857,92 ?
TOTAL 25.193,89 TOTAL 25.193,89
ACTIV PASIV
Casa…
???????????????
Efecte publice…
10.393.00
333.119.00
16.800.00
Capital…
???????????????
??????????????
Fond mobilier…
Dividente…
267.432,50
61.529,80
5.529,30
3.427,40
22.393,00
TOTAL 360.312.000 TOTAL 360.312.000
3.- Banca „OLTENŢA“ societate anonimă română, constituită la 11 aprilie 1909 pe o durată nedeterminată.
Camera de comerţ în adunarea generală de la 1 mai 1909, a retificat avizul comunicat de biroul Tribunalului Comercial.
A avut şi o agenţie în comuna Budeşti-Ilfov.
Cel care a stăruit şi a sprijinit cel mai mult înfiinţarea acestei bănci a fost Constantin Alimăneşteanu. Pentru
mulţi cetăţeni numele acestei bănci înseamnă numele lui Alimaneşteanu. Sediul băncii „Olteniţa“ a fost pe strada
Petre Şfetescu, devenită mai târziu strada Constantin Alimăneşanu. A cumpărat apoi de la primărie un teren pe
strada Carol I, tocmai terenul pe care D. Constantinidis – un grec – îl vânduse oraşului pentru ca să se ridice pe el
„o instituţie de primărie“, cum se menţiona în documente.
Pe locul acesta banca şi-a ridicat propiul local în anul 1923. Dar soarta, sau providenţa a făcut ca localul
băncii să devină instituţie publică de primă importanţă şi anume „Primărie“, aşa cum de altfel dorise fostul proprietar
al terenului.
Obiectul băncii rezultat din documente; efectuarea tuturor operaţiunilr financiare şi de bancă pe contul său
propriu şi pe acela al terţilor. Primele operaţiuni au fost foarte modeste. De exemplu în luna octombrie, în primul
an au fost înfiinţate două cuptoare de fabricat var pe raionul comunal şi au închiriat acel teren pe termen de 5 ani
plătind 100 lei anual.
Capitalul social a crescut în urma a şase emisiuni până la 7.000.000 lei iar numărul acţiunilor la
– nominative şi la purtător – a 500 lei fiecare, aşa după cum rezultă din situaţia următoare.
CAPITAL SOCIAL
La adunarea generală care a avut loc la 20 febroarie 1920, consiliul de administraţie a fost autorizat să
mărească la 10.000.000 lei capitalul social. În anul următor toate acţiunile s-au transformat în tr-o singură valoare nominală
de500 lei. anul social se încheie la 31 decembrie.
Adunarea generală, la convocarea expresă a consiliului de administraţie, a admis „o voce pentru o actiune“
adică pentru un vot. Depunerea titlurilor; cu 7 zile înainte de adunare.
Repartiţia beneficiilor; 6% primul divident din 18% pentru rezerve; 6% directorului; 15% consiliului de administraţie,
5% cenzorilor, 10% personalului; 6% fondurilor de ajutor, 10% la dispoziţia consiliului de administraţie
şi 38% ca al doilea divident.
Consiliul de administraţie: 9 până la 15 membrii aleşi pe o perioadă de 3 ani, proprietari de câte 30 de acţiuni.
În anul 1921 a fost ales următorul consiliu format din I.I.Niculescu-Dorobanţu proprietar, fost deputat şi prefect
– preşedinte; V. Alimăneşteanu inginer vicepreşedinte, grecul N.T. Filitis proprietar, Dumitru Ciucu Velicu;
Eftache G. Daniilescu şi Mircea Frigator. Este de remarcat faptul că în consiliul de administraţie au fost aleşi şi selectaţi
oameni cu reputaţie, care, incontestabil, făceau parte din galeria personalitătilor vremii, arhicunoscuţi în
Olteniţa. Eftache Danielescu era poliţaiul oraşului, iar fratele primarului oraşului şi directorul băncii a fost ales
Hristache G. Danielescu.
Un amănunt important; Banca „Olteniţa“ era interesată şi în societatea anonimă „TURTUCAIA“, cu care
colabora.
374
Anul
emisiunii
Suma
emis`
Ac\iuni la purt`tor Ac\iuni nominative Capital
social
Num`rul lor Valoarea uneia
(nominal`)
Num`rul lor Valoarea
nominal`
1909 200.000 500 100 300 500 200.000
1914 200.000 500 100 300 500 400.000
1920 1.600.000 2.000 500 600 1.000 2.000.000
1923 2.000.000 4.000 500 500 4.000.000
1924 1.000.000 2.000 500 500 5.000.000
1926 2.000.000 1.600 500 500 7.000.000
Activitatea băncii:
Banca efectua o gamă variată de operaţiuni, avea deschise multe conturi predominând cum era firesc persoanele
fizice, în general negustorii şi comercianţii, nu numai de la oraş dar şi din satele dimprejur.
Era o fală şi o credibilitate în plus pentru cel care avea contul deschis la „Banca Olteniţa“.
Bilanţurile contabile anuale se depuneau la tribunal aşa cum erau regulile vremii şi a avut arhivă care a permis
extragerea unor date cu privire la modul cum a luat fiinţă şi cum şi-a desfăşurat activitate.
Pentru cititori avizaţi, cu cunoştinţe în domeniu, prezint în continuare, rezultatul operaţiunilo concretizate în
bilanţuri contabile anuale întocmite pe perioada 1919-1925.
Oltenița-str. Carol I-iul Banca Oltenița
Fotografia-vedere reprezintă clădirea în care a funcţionat Banca Olteniţa de
la înfiinţare din 11 aprilie 1909 până în 1925 când a intrat în faliment. Întâmplarea
fericită face ca cititorul să recunoască uşor clădirea care există şi în zilele
noastre, scăpând de acţiunea nesăbuită de demolare a regimului comunist.
Pentru anul 1919, s-a omis beneficiul net, în schimb s-a menţionat suma activ-pasiv: 1.354.435 lei. Pe anii 1919-
1926, n-am găsit trecute dividentele. Beneficiul net pe anul 1926 a fost de 1.232.108 lei.
Pentru a oferi o ideie mai atotcuprinzătoare asupra operaţiunilor şi activităţii bancii redau mai jos:
BILANŢUL
încheiat la 31 decembrie 1919
375
ACTIV PASIV
– Casa 159.038,85 – Capital 2.000.000,00
– Ac\ionari 1.190.450,00 – Fonduri de rezerv` 185.840,28
– Portofoliu 2.055.794,35 – Fonduri de ajutor 2.046,90
– Conturi curente 1.783.599,19 – Depuneri spre fructificare 673.769,65
– Rente 269.217,80 – Efecte reescontate 1.260.623,20
– Efecte de [ncasare 6.760,00 – Efecte la [ncasare 7.666,00
– Cont de valori [n gaj 217.479,00 – Depozite de valori [n gaj 1.449.279,00
– Mobilier 8.459,00 – Dividente necesare 1.864,45
– Ipoteci 14.394,75 – Interese necesare 15.000,00
– Garan\ii de gestiune 78.000,00 – Profit ]i pierderi 192.860,91
– Cheltuieli diverse 5.051,45
TOTAL 5.788.044,39 TOTAL 5.788.044,39
În timpul din urmă banca rămăsese cu aproximativ 250 de acţionari şi 400 deponenţi. Pe ultimii trei ani dividentele
au fost 20%, 20% şi 22%.
Pe anul 1929 nu s-au mai dat de loc dividente.
La 31 mai 1930 banca a fost declarată în stare de faliment cu un portofoliu de 7,5 milioane lei. Falimentul
băncii era previzibil. Dacă luăm în analiză numai situaţia debitorilor observăm că acestea au evoluat astfel: în anul
1919 soldul acestora era de 113 mii lei; în anul 1920 dintr-o dată valoarea debitorilor ajunge la 1770 mii lei, deci
a crescut cu 2666 mii lei, în 1922 debitele ajung la 7494 mii lei, adică aproape se dublază faţă de anul precedent.
în anii 1923 şi 1924, volumul debitelor, nu numai că nu se diminuează, sau să se menţină cel puţin la nivelul
anului precedent, acestea cresc de la un an la altul cam cu un milion de lei, ca să culmineze cu anul de graţie 1925,
când soldul debitelor ajunge la cifra record de 11 milioane lei, ca efect al faptului că împrumuturile nu au mai
putut fi rambursate.
În acest fel, banca, lipsită de lichidităţi, intră în incapacitate de plată şi implcit în faliment. Consternaţia şi
impactul social-economic produs de prăbuşirea unei bănci ca „Olteniţa“ condusă de personalităţi şi cu o viaţă de
20 de ani, a fost unul din marile evenimente ale vremii. Această problemă era la ordinea zilei şi făcea obiectul discuţiilor
în mai toate cafenelele din oraş.
Iată că nici banca „Olteniţa“ ca orice pe lumea asta, nu face excepţie de la regula generală a firii şi anume
că, indiferent de ce este vorba, se naşte, creşte, sau evoluează, trăieşte şi moare.
4.- FADERALA „ AVÂNTUL ŢĂRII“
În Olteniţa a existat şi o asemenea instituţie financiar-bancară care a purtat numele de „Avântul Ţării“, însă
din păcate, din lipsă de date mă limitez doar la a o aminti şi atât. Ea a apărut într-un anuar statistic, al anului 1922.-
Dacă cineva are cunoştinţă şi date despre aceasta este bine să le facă publice.
5. – SOCIETATEA „TURTUCAIA“ S.A. DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ.
Societatea „Turtucaia“ avea sucursala în Silistra (pe atunci capitala judeţului Durostor), laTurtucaia şi la
Budeşti. Avea ca obiect de activitate: de servire, operaţiuni de decontare, încasări, plăti şi acordări de credite la intreprinderi,
ferme agricole, industriale,sau comerciale, morărit, fierăraie, cărămidărie.
Preşedinte: O persoană a vremii de rezonanţă socială deosebită, doamna Sarmiza-Bilcescu- Alimăneşteanu.
În anul 1926 capitalul social era de 5.000.000 lei, împărţit în 10.000 acţiuni de purtător a 500 lei fiscare.
Rezervele erau de 144.753 lei.
Rezultate: Societetea a prosperat în primii 3 ani; în anul 1922 beneficiul a fost de 1.018.745,02 lei, dividente
95 lei; în anul 1923 a fost de 1.178.319 lei, dividente 100 lei, iar în anul 1924 a fost de 697.955 lei. În anul 1925
nici beneficii şi nici pierderi ceea ce mă face să presupun că bilanţul a fost „mistificat“ spre a nu evidenţia pierderile
care în mod cert existau în realitate, însă în anul următor 1926, acestea nu au mai putut fi „ascunse“, înregistrânduse
pierderi în sumă de 401.715 lei, care sunt convins că proveneau în cea mai mare măsură din anul precedent. Iată
câteva solduri din bilanţul încheiat la 31 decembrie 1922.
Societatea „Turtucaia“ S.A. Industrie şi Comerţ a fost înfiinţată în anul 1920 iar în 1931 a intrat în lichidare
376
ACTIV PASIV
– Casa…
– Efecte publice…
– Debitori ???????????????
– ?????????????????????
161.350,20
81.000,00
16.388.152,97
1.312.799,40
– ?????????????????
– Rezerve…
– Creditori…
– Beneficiu net…
467.358.100,00
42.500,00
12.491.239,25
1.018.745,02
377
????????????????????????????? PE ANII 1919-1925
ANUL
ACTIV PASIV
??????????????????????
B.N.R.
Portofoliu
Efecte publice (titluri
?????????????????)
Debitori
Imobile (valoarea
????????)
CAPITAL PROPRIU ???????????????? BENEFICIU
DIVIDENTE
DISTRIBUTIV %
subscris
??????
rezerve
depozite
creditori
R?????????????
Ordine sau
Cecuri ????????
BRUT NET
1919 112.467 692.496 43.117 113.070 – 400.000 333.811 85.283 154.646 3.706 235.534 35.350 – –
1920 159.039 2.055.794 226.000 1.769.684 – 2.000.000 810.550 185.840 637.770 1.260.623 325.025 192.861 –
1921 99.955 3.487.704 632.268 4.436.198 – 2.000.000 1.691.070 224.021 1.917.980 2.187.608 570.170 412.850 –
1922 298.466 5.511.430 1.032.268 7.494.361 – 2.000.000 2.000.000 258.886 2.919.703 894.807 4.493.105 870.415 600.566 –
1923 242.846 10.656.610 1.011.767 8.235.462 2.730.300 4.000.000 3.033.700 367.675 2.909.513 240.447 4.770.550 1.619.259 1.099.818 20
1924 335.627 12.826.749 1.001.768 9.320.288 2.798.419 5.000.000 4.356.678 457.440 5.381.520 975.898 6.552.378 2.279.291 952.601 20
1925 189.829 16.687.682 1.327.581 11.576.104 2.714.411 5.000.000 4.779.432 510.090 7.424.647 623.201 7.587.925 2.768.413 1.206.932 22
6.BANCA „GURA ARGEŞULUI“
Banca „Gura Argeşulu“ S.A. Autorizaţia de funcţionare poarta data de 18 octombrie 1921 a Tibunalului Ilfov.
în actul constitutiv au subscris 12 membrii.
Capitalul social a fost la început de 2.000.000 lei, împărţit în 4.000 de acţiuni a 500 lei fiecare. A crescut în
1925 cu 1.000.000 lei, iar în 1927 cu alte 2.000.000 lei.
La 1 septembrie 1931 numărul deponenţilor spre fructificare a fost de 240 membrii cu un capital de
12.700.000 lei, iar numărul împrumuturilor-debitorii trecea de 2.000 care au beneficiat de credite în sumă de 10.000.000
lei.
în statutul acestei bănci la Cap. III „Operațiuni“ se spune:
s). – Va căuta să consolideze raporturile noastre şi să favorizeze dezvoltarea economiei naţionale cu ţările
străine. în acest scop va putea înfiinţa un serviciu de informaţiuni, studii şi anchete economice în vederea dezvoltării
comerţului şi industriei ţării.
Va putea înlesni creearea de noi industrii naţionale, acordându-le sprijinul moral şi material.
t). – Va putea înfiinţa sau comandite societăţi comerciale, agricole şi intreprinderi de tot felul.
Prin credite acordate, va putea înlesni reconstituirea gospodăriilor ţărăneşti şi industriale naţionale distruse
în timpul războiului.
u). – în fine orice fel de operaţiuni financiare intrând în sfera operaţiunilor sale.
Consiliul de administrare se compune din 9 membrii:
Preşedinte este dl. D.R. Ioaniţescu, vicepreşedinte I. Bărbulescu şi DIRCTOR Ion Deculescu.
Banca „Gura Argeşului“ Olteniţa a fost cea mai importantă bancă care a funcţionat în Olteniţa între cele două
războaie mondiale.
A fost o bancă puternică şi a fost concepută şi condusă de oameni care la vremea lor făceau parte din elita
personalităţilor oraşului, judeţului şi chiar ale ţării.
Activitatea sa a fost reglementată de un act constitutiv întocmit după toate regulile existente în materie la
vremea respectivă, act care a fost cunoscut la nivel naţional pentru că a fost publicat în monitorul oficial al României.
Din costitutiv nu a fost omisă nici-o reglementare pentru că a fost întocmit de elita oamenilor intelectuali,
comerciali, economişti, care au prevăzut toate speţele ce pot apărea în desfăşurare activi tăţii acestei bănci.
Un aport important l-au avut juristii, oameni erudiţi în materie de drept civil, administrativ şi comercial, oameni
comlecşi şi competenţi aşa cum a fost cazul profesorului D.R. Ioaniţescu, unul din prietenii lui D.G. Deculescu
şi mai ales al doctorului Constantin Deculescu.
Datorită acestui fapt, redau integral actul constitutiv al acestei bănci:
B A N C A „G U R A A R G E Ş U L U I“
ACT CONSTITUTIV
(Document inedit publicat în Monitorul Oficial din 23 octombrie 1921)
Subsemnaţii, pe baza prezentului act şi a statutelor alăturate care fac parte integrantă, am constituit o societate
anonimă română pe actiuni sub denumirea de „Banca Gura Argeş“ cu sediul în oraşul Olteniţa.
Scopul societăţii este arătat la articolul 18 din statut.
Capitalul iniţial al societăţii este de 2.000.000 lei, împărţit în 4.000 de acţiuni a 500 lei fiecare acţiune.
Acest capital s-a subscris integral de către noi semnatarii prezentului act după cum urmează, având fiecare
dreptul la numărul de acţiuni corespunzător:
1- I.Bărbulescu, 250.000 lei a 500 de acţiuni,
2- D.G. Deculescu, 200.000 lei a 400 de acţiuni,
3- Mihail Popescu, 200.000 lei a 400 de acţiuni,
4- Dr. C. Deculescu 150.000 lei a 300 de acţiuni.
5- Vasile R. Fundeneanu, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
6- Marin Ene, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
7- C.D. Nica, 200.000 lei a 400 de acţiuni,
8- N. Tănăsescu, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
9- D.R. Ioaniţescu, 250.000 lei a 500 de acţiuni,
10- Alexandru Prumptu, 100.000 lei a 200 de acţiuni.
11- Niţă Rădulescu, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
12- Slave Avramescu, 50.000 lei a 100 de acţiuni.
TOTAL _____________2.000.000 lei a 4.000 acţiuni.
378
Din capitalul social astfel subscris se va vărsa prima rată de 30%, iar restul de 70 % ne obligăm să-l vărsăm
fiecare individual la casa societăţii după autorizarea ei de funcţionare la epocile şi proporţiile ce se va hotărî de
adunarea generală.
Acţiunile se eliberează contra unei taxe de constituire de 10 lei de fiecare acţiune.
Ca derogare de la cele prescrise în statut, pentru această singură dată, fiecare din noi are dreptul ca printr-o
simlă declaraţiune făcută consiliului de administraţie să transmită orice număr de acţiuni din cele ce i se cuvin,
altor persoane şi certificatele provizorii ce se vor elibera direct acestora.
După eliberarea certificatelor provizorii, statutele intră din nou în vigoare.
Bilanţurile se vor face şi beneficiile se vor lua conf.art.19 şi23 din statute.
Subsemnaţii fondatori şi proprietari ai întreguluicapital subscris şi acţiunilor corespunzătoare,
exercitând şi atribuţiile adunării generale constitutive în conformitate cu art. 125 şi 219 şi art. 30 din statuete, am
ales membrii în consiliul de administraţie pe domenii:
Consiliul de administraţie
-Preşedinte: se va alege ulterior,
– Membrii: D.G. Deculescu, C.D. Nica, dr. C. Deculescu, Vasile R. Fundeneanu, Marin Ene, Niţă Rădulescu,
D. Grozdea, N. Tănăsescu.
Consiliul censorilor
Preot Gheorghe Sechelarie, preot I.Ionescu, Slav Avramescu, Gheorghe Popa, Alexandru Prumptu.
Censori supleanţi
Petrache Teodorescu, N. Stoenescu Soare, Alexandru Cernescu.
în termen de 20 de zile de la constituirea definitivă a societăţii se vor depune cauţiunile cerute de art. 124 şi
186 din Codul comercial şi art. 35 şi 51 din statut şi anume:
Fiecare administrator 20.000 lei, fiecare censor 10.000 lei în acţiuni de ale societăţii.
în virtutea prezentului act societatea se declară fondată şi constituită sub unica rezervă a autorizaţiei legale
de funcţionare.
Durata societăţii era nelimitată.
Pentru obţinerea autorizaţiei dăm mandat şi delegăm pe domnii: D.R. Ioaniţescu şi Slave Avramescu, ca
toţi împreună sau fiecare în parte, să facă cerere de autorizare la Tribunalul Ilfov şi să obţină avizul favorabil al
Camerei de comerţ şi sentinţa tribunalului de funcţionare, semnând valabil în numele societăţii şi convenim la orice
modificări ale statutelor în interesul legii şi să facă apel la caz de nevoie sau să renunţe la dreptul de apel, mulţumindu-
se cu drepturile pronunţate de tribunal, să ne reprezinte în faţa oricărei instanţe judecătoreşti şi administrative
din ţară, făcând orice declaraţiune în scopul de mai sus pe numele nostru, să ceară investirea cu formula executori
a sentinţei de autorizare şi liberarea ei, semnând de primirea ei, să ceară şi să semneze înscrierea firmei, să subscrie
orice acte, într-un cuvânt, să facă în numele nostru tot ce va fi necesar şi legal pentru ca societatea să fie recunoscută
ca autorizată a funcţiona, fără a mai avea nevoie de procură specială şi cu drept de substituire.
Mandatarii noştrii vor putea consimţii chiar şi la modificarea statutelor dacă tribunalul ar cere.
Conform art. 6 din statute, capitalul va putea fi mărit prin una sau mai multe emisiuni până la
000 lei, printr-o decizie a consiliului de administrţie.
Deasemeni autorizăm pe dl. D.R.Ioaniţescu să ridice de la Tribunalul Ilfov îndată după obţinerea autorizaţiei
de funcţionare, recipisa reprezentând vărăsmântul de 30% depus de noi, vărsându-l apoi la
casa băncii.
Consiliul de administrţie va hotărâ şi împuternicii persoanele care pot semna valabil pntru bancă. Orice
acte cari angajează banca trebuie să poarte sub firma scrisă, stampila sa tipărită, și două semnături.
Firma socială este „Banca Gura Argeş”
FĂCUT LA 3 AUGUST 1921
1- Costică D. Nica, comerciant, Olteniţa str. Ferdinand nr. 20,
2- Ion Bărbulescu, proprietar, Oltenţă str. Cantacuzino nr. 40,
3- D.G. Deculescu strada Carol no. 67
4- Vasile R. Fundeneanu,
5- Marin Ene,
6 – N. Rădulescu-Troacă, agricultor-comerciant com. Gurbăneşti Ilfov
7 – Mihail Popescu, proprietar, Olteniţa, str. Carol No. 78,
8 – D. R. Ioaniţescu, advocat, str. Mătăsari No. 21 Bucureşti
379
9- Nicol. C. Tănăsescu, advocat, str. Visinilor No. 12 Bucureşti,
10- Alexandru Prumptu, comerciant, comuna Budeşti judeţul Ilfov
11- Slave Avrămescu, advocat, strada Sârbească nr. 9 Bucureşti, REDACTOR, SCRIITOR, ŞI MARTOR
PENTRU IDENTITATEA PĂRŢILOR, Anghel N. Demetrescu advocat str. Panduri nr. 8 Bucureşti
ACT MODIFICATOR, al
ACTUL CONSTITUTIV ŞI AL STATUTELOR SOCIETĂŢII ANONIME
„BANCA GURA ARGEŞ”
În virtutea drepturilor acordate subsemnatului prin actul constitutiv, declar că fac următoarele modificări:
1 – La actul constitutiv la capitolul censorilor supleanţi, se numesc încă doi censori şi anume: Ion Dumitrescu
şi Nicolae St. Ionescu.
În total sunt cinci censori supleanţi
2 – La capitolul statutelor:
Se specifică că numerotaţia articolelor, după art. 33 urmează art. 34. în loc de 5 în loc de 36, articolul 36 în
loc de 37 şi continuă în această ordine până la sfârşit. în total statutele societăţii conţin 77 de articole în loc de 78
cum s-a trecut în actul original printr-o greşală de numerotaţie.
(ss) Slave Avramescu, Advocat.
GREFA TRIBUNALULI ILFOV, SECŢIA I. COMERCIALĂ Se va
publica în Monitorul Oficial
Grefier (ss) Gh. Tonoescu
ACT MODIFICATOR al
ACTULUI CONSTITUTIV ŞI AL STATUTELOR SOCIETĂŢII ANONIME „BANCA GURA
ARGEŞULUI”.
În virtutea drepturilor acordate subsemnatului prin actul constitutiv declar că fac următoarele modificări
în art. 66, alin. I. fost 67 din statute, cu cuprinsul următor:
– Art. 66, alin.I. până la cinci acţiuni posesorii au dreptul la un vot în adunarea generală.
(ss) Slave Avrămescu, advocat,
GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECŢIA i COMERCIALĂ Se va
publica în Monitorul Oficial,
Grefier (ss) Gh. Toncescu.
S T A T U T E L E „BĂNCII GURA ARGEŞ”
Capitolul I
CONSTITUIREA, SEDIUL, SCOPUL ŞI DURATA SOCIETĂŢII.
Art. 1. Se constitue o societate anonimă pe acţiuni sub denumirea „Banca Gura Argeş“, având drept obiect
operaţiunile prevăzute la art. 18 din statute.
Art. 2. Sediul bancii se fixează în oraşul Olteniţa, societatea va putea înfiinţa sucursale sau agenţii în orice
altă localitate, putând chiar să se asocieze cu alte instituţii de credit, printr-o decizie a consiliului de adminstraţie.
Art. 3. Scopul băncii este să contribuie şi să înlesnească dezvoltarea comerţului în general, a agriculturii, a
industriei de tot felul, pe cont propriu şi pentru contul altora.
În special banca va urmării dezvoltarea tuturor intreprinderilor care sunt în legătură cu industria agricolă.
Art. 4. Durata societăţii este nelimitată. Ea va începe să funcţioneze din momentul îndeplinirii formalităţilor
cerute de lege.
380
CAPITOLUL II
Capitalul social şi acţiuni
Art. 5. Capitalul social va putea fi sporit peste capitalul iniţial de 2.000.000 lei, prin una sau mai multe emisiuni
până la suma de 5.000.000 lei.
Art. 6. Sporirea se va face prin deciziunea adunării generale care va hotărî şi condiţiunile emisiunii;
Art. 7. Nu se va putea face nici-o emisiune înainta de vărsămintele acţiunilor emise să nu fi fost integral
achiate.
Art. 8. Vărăsmintele acţiunilor pentru capital iniţial, cât şi pentru emisiunile posterioare, se vor face deodată
în mai multe rate, la epocile şi în condiţiile stabilite de consiliul de administraţie.
Acţionarii ce nu vor efectua plata vărăsmintelor la timp, vor suferii consecinţele codului comercial şi vor
plăti o dobândă de întârziere ce se va fixa de consiliul de administraţie.
Art. 9. Pentru efectuarea vărăsmintelor actiunilor subscrise, acţionarii vor fi invitaţi prin Monitorul Oficial
şi alte două ziare cotidiene din Bucureşti, fixându-se locul şi data de plată, trebuie să fie interval de cel puţin 15
zile libere.
Art. 10. După depunerea primului vărsământ din capitalul subscris de fiecare acţionar, se vor putea libera
certificate provizorii dintr-un registru cu matcă, având un număr de ordine. Certificatele vor trebui să poarte semnătura
a doi membrii din consiliul de administraţie şi pe cele ce vor înregistra vărsămintele ce vor face până la
completa achitare.
Art. 11. Ele se vor termina prin simpla înscriere în registrul special al societătii.
Art. 12. Se va libera dintr-un registru cu matcă, semnate de doi membrii ai consiliului de administraţie şi vor
purta un număr de ordine.
Art. 13. Actiunile definitive vor fi prevăzute cu o serie determinată de cupoane pentru dividente. Fiecare
acţiune dă dreptul proporţional la activul social şi ia parte la beneficiile sau pierderile societăţii în acelaş mod.
Art. 14. în caz de sporire a capitalului social toate condiţiunile unei emisiuni şi a exercitării dreptului de
referinţă al vechilor acţionari se vor hotărî de consiliul de administraţie.
După ce se va exercita dreptul de preferinţă, partea disponibilă se va repartiza celorlalţi subscriitori după
cum se va decide de consiliul de administraţie.
Art. 15. Nici un acţionar nu are dreptul să ceară restituirea valorilor sub nici-o formă, asemenea nimenea nu
se poate opune la mărirea capitalului dacă s-a hotărât sau se hotărăşte mărirea lui.
Art. 16. Acţiunea este indivizibilă.Societatea nu recunoaşte decât un singur proprietar pentru fiecare acţiune.
Moştenitorii vreunui acţionar nu au nici un amestec în administrare societăţii. Ei vor trebuii să se conformeze deciziilor
adunării generale care sunt opozabile tuturor moştenitorilor şi să se raporteze la inventarele sociale.
În adunarea generală un moştenitor poate reprezenta pe toţi ceilalţi.
Art. 17. Posesorii de acţiuni de ale societăţii sunt presupuşi că au aderat la statut şi se vor supune hotărârilor
prezente şi viitoare ale adunării generale.
CAPITOLUL III
Operaţiuni
Art. 18. Societatea anonimă „Banca Gura Argeş“ va putea face următoarele operaţiuni:
a).- A sconta, resconta, a primii la încasare cambii, mandate, cupoane şi titluri ieşite la sorţi; în fine, orice
efecte de circulatiune şi orice alte creanţe de portofoliu;
b).- A cumpăra şi vinde titluri şi efecte publice emise de stat, judeţ şi comună;
c).- A cumpăra şi vinde acţiuni sau obligaţiuni de ale societăţilor comerciale, industriale sau agricole, garantate
sau negarantate;
d).- A acorda împrumuturi pe titlurile şi efectele enumerate la alin. b. şi c.
e).- A acorda împrumuturi simple cu sau fără acte autentice şi a primii cesiuni de tot felul;
f).- A acorda împrumuturi curente garantate prin gaj pe titluri, pe efecte comerciale sau prin garanţii ipotecare;
g).- A face operaţiuni de comision şi reprezentate de tot felul de monede şi bilete de bănci străine;
h).- A primi în depozit numerar, efecte publice şi orice alte acţiuni la vedere sau cu termene şi procente convenţionale;
j).- A putea lua şi subscrie la tot felul de emisiuni de titluri de stat, de judeţe şi comune sau alte societăţii particulare
şi va putea participa la constituirea societăţilor comerciale şi industriale;
381
k).- Va putea cumpăra, vinde sau construi imobile. Cumpărarea se va face cu votul a două treimi din numărul
membrilor consiliului de administraţie şi după o prealabilă expertiză făcută de 3 membrii ai consiliului de administraţie;
l).- A împrumuta pe efecte, imobile sau numai pe creditul său personal, atât în ţară cât şi în străinătate;
m). – Va putea cere deschiderea de conturi curente la orice casă de comerţ din ţară sau străinătate;
n).- A cumpăra şi vinde asupra străinătăţii trate la vedere sau cu termen, cecuri sau vărăsminte şi a le putea
negocia la rândul său;
o).- A accepta sau plăti rate, cecuri sau vărăsminte trase de corespondenţii ei din ţară sau străinătate;
p).- A închiria imobile necesare pentru instalarea serviciului băncii;
r).- Va putea emite obligaţiuni pe termen lung;
s).- Va căuta să consolideze raporturile noastre şi să favorizeze dezvoltarea economiei naţionale cu ţările
străine;
În acest scop va putea înfiinţa un serviciu de informaţiuni, studii şi anchete economice în vederea dezvoltării
comerţului şi industriei ţării.
Va putea înlesni creerea de noi industrii naţionale, acordându-le sprijin moral şi material.
ş).- Va putea înfiinţa o comandită societăţii comerciale, industriale, agricole şi intreprinderi de tot felul;
t).- Prin creditele acordate, va putea înlesni reconstruirea gospodăriilor ţărăneşti şi industriilor naţionale distruse
în timpul războiului;
u).- în fine va face orice fel de operaţiuni financiare intrând în sfera operaţiunilor sale.
CAPITOLUL IV
Bilanţ, beneficii, fond de rezervă
La 31 dec. al fiecărui an, consiliul de administraţie sau delegaţii săi vor încheia şi întocmi bilanţul exerciţiului
care va cuprinde inventarierea amănunţită a activului şi pasivului băncii.
Bilanţul astfel alcătuit se va prezenta de către consiliul de administraţie censorilor spre control şi raportare,
împreună cu toate actele justificative cel puţin cu 30 de zile înaintea termenului fixat pentru întrunirea adunării
generale.
Art.19. Anul social începe la 1 ianuarie şi se sfârşeşte la 31 decembrie.
Art. 20. Censorii la rândul lor vor face raporturile asupra examinării bilanţului.Raportul censorilor împreună
cu bilanţul în copie, vor sta depuse în birourile băncii, cel puţin 15 zile şnainte de termenul fixat pentru întrunirea
adunării generale la dispoziţia acţionarilor spre cercetare şi luare la cunoştinţă.
Art. 21. Consiliul de administraţie este obligat ca în termen de 10 zile de la aprobarea bilanţului de către
adunarea generală să depună o copie la grefa tribunalului, alăturând raportul censorilor şi procesul -verbal al adunării
generale.
Art. 22. Consiliul va putea propune adunării generale creearea sau sporirea de rezerve ordinare sau extraordinare
precum şi a oricăror fonduri speciale ce se va crede de cuvinţă pentru garantarea operaţiunilor şi întăririi
creditului băncii „Gura Argeş“.
Art. 23. Beneficiul net al societăţii se va stabili după ce se va fi scăzut din produsul operaţiunilor sale, toate
cheltuielile de administraţie; adică salariile, indemnizaţiile, diurnele, gratificaţiile şi părţile de beneficiu acordate
prin statute sau de consiliul de administraţie.
Jetoanele de prezenţă ale consilierilor, censorilor, retribuţia membrilor din comitetul de direcţie, chiar localului,
amortizări şi în fine tot ce intră în cadrul cheltuielior necesitate de administraţia societăţii.
Beneficiul net astfel stabilit se va distribui după cum urmează;
Un prim divident de 5% la capitalul social vărsat,
Restul se va împărţi;
20% la fodul de rezervă;
10% consiliul de administraţie;
2% censorilor;
2% comitetul de direcţie,
2% fondului de pensii şi de ajutor al funcţionarilor,
4% la dispoziţia consiliului, care se vor putea acorda ca tantieme pentru director, funcţionari si lucrători.
Restul se va distribuii acţionarilor ca al doilea divident.
Art. 24. Pensiunile şi acordarea de ajutoare funcţionarilor va forma obiectul unui regulament special elaborat
382
de consiliul de administraţie, obligatoriu pentru toţi funcţionarii societăţii de orice grad de calificaţiune.
Art. 25. Bonurile de pensiune şi ajutor al funcţionarilor vor fructifica în favoarea lor în condiţiunile hotărâte
de consiliul de administraţie.
Art. 26. Dacă beneficul net rezultat din operaţiunile unui an, nu va fi suficient pentru a plăti acţionarilor dividentul
de 5% asupra capitalului vărsat, adunarea generală va putea autoriza ca restul până la completerea acestui
divident să se ia din restul de rezervă.
Art. 27. Dividentele se vor plăti cu începere de la a 15-a zi de la aprobarea bilanţului de către adunarea generală.
Dividentele neridicate în termen de 5 ani de la scadenţa lor, devin proprietatea societăţii şi va putea fi trecute
la fondul de rezervă.
CAPITOLUL V.
Administraţiunea
Art.28. Societatea se administrează de către consiliul de administraţie care poate delega parte sau totalitate
din atribuţiile sale comitetului de direcţie.
Art. 29. Consiliul de administraţie se compune din cel puţin 9 şi cel mult 15 membrii, aleşi dintre acţionari
de adunarea generală pe un termen de 4 ani. Două treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie vor
fi români.
Art. 30. Prin excepţie primul consiliu va fi compus din membrii desemnaţi prin actul constitutiv precum şi
de cei cooptaţi în urmă de consiliul de administraţie.
Consiliul de administraţie va alege dintre membrii săi un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. pentru prima perioadă
de 4 ani, preşedintele şi vice preşedintele vor fi indicaţi prin actul constitutiv.
Art. 31. Consiliul se va reânoi în fiecare an, prin înlocuirea unei treimi din membrii săi, aceasta numai cu începere
de la 31 decembrie 1924, primul consiliu fiind numai pe patru ani. înainte de adunarea generală din 1921,
consiliul va fixa prin trasgere la sorţi ordinea de retragere a membrilor în funcţiune. Reânoirea în urmă se va face
după vechimea membrilor.
Art. 32. Membrii ieşiţi la sorţi sau retraşi sunt reeligibili.
Art. 33. în caz când se vor produce vacanţe în consiliu, ceilalţi membrii ai consiliului de administraţie, deliberând
în prezenţa a două treimi din membrii săi cu majoritatea absolută, procedează conform articolului 126 din
codul comercial al numirii unui administrator până la viitoarea adunare generală.
Membrul coptat în aceste condiţiuni îndeplineşte termenul predecesorului său.
Art.35. (s-a omis art. 34 dintr-o greşeală de numerotare). Fiecare membru al consiliului de administraţie
este obligat a depune în termen de 30 de zile de la numirea sau alegera sa o cauţiune numerar, efecte publice sau
acţiuni ale societăţii în valoare de 20.000 lei.
Aceste acţiuni vor figura pe numele lor propriu şi vor fi inalienabile pentru toată durata funcţionării lor.
Această cauţiune nu se va putea majora ori care ar fi în viitor capitalul social al băncii.
Art. 36. Consiliul de administraţie , administrează societatea conform prezentelor statute, iar în lipsă de dispoziţiuni
speciale, conform codului de comerţ. Consiliul are cele mai întinse puteri în privinţa conducerii intereselor
putând delibera şi decide asupra tuturor chestiunilor care sunt în mod expres supuse aprobării adunării generale ,
fie prin statutele de faţă, fie prin codul de comerţ.
Art.37. Consiliul de administraţie stabileşte regulamentul operaţiunilor şi determină condiţiunile generale
ale efectuarii lor. Fixează epocile vărsămintelor acţiunilor (generale ale efectuării) şi măsurile ce se vor lua contra
celor care nu le-a efectuat. Decide asupra dispoziţiunilor de luat în afacerile de urmărire, de cumpărări, acordări
de credite şi în general ia hotărâri asupra tuturor afacerilor şi operaţiunilor care angajează societatea.
Stabileşte conturile şi prezintă adunării generale dare de seamă şi bilanţul anual.
Hotărăşte ordinea de zi.
Reprezintă societatea în raporturile ei cu terţe persoane, cu autorităţile publice, particulare şi judiciare.
Consiliul de administraţie va delega din sânul său un comitet de direcţiune. Acest comitet se compune după
fiecare adunare generală ordinară din 3 până la 5 membrii şi directorul sau directorii societăţii.
Preşedintele consiliului de administraţie este de drept membru în comitetul de direcţiune şi preşedintele ei.
Prin excepţie primul comitet de direcţie se va numi pe un termen de 1 an. Membrii direcţiunii afară de directorii
cei înlocuesc, primesc un jeton de prezenţă de 20 de lei de fiecare şedinţă. Consiliul de administraţie putând
fixa şi un supliment de renumeraţie pentru activitatea depusă de fiecare membru din consiliul de direcţiune, afară
de director.
383
Comitetul de direcţiune, după propunerea directorului numeşte şi revocă pe toţi ceilalţi funcţionari ai societăţii
fixând condiţiile şi remuneraţiunile lor.
Art. 38. Administratorii sunt datori când vor constata că capitalul social s-a redus cu o treime să convoace
adunarea generală pentru a decide dacă să reconstitue capitalul social, se limitează la suma sau SE DIZOLVĂ SOCIETATEA.
Art. 39. Consiliul de administraţie nu va putea ţine şedinţe decât în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul
membrilor săi în funcţiune.
Art. 40. Şedinţele consiliului de administraţie sunt prezidate de preşedinte, în lipsa acestuia de un membru
desemnat adhoc, de consiliu.
Art. 41. Consiliul de administraţie se va întruni cel puţin odată pe lună şi de câte ori va fi nevoie. El va fi
convocat de preşedinte, vice preşedinte sau director.
Convocarea pentru fiecare întrunire a consiliului trebuie să fie comunicată în timp util tuturor membrilor
consiliului şi tuturor directorilor.
Art. 42. Membrii consiliului de administraţie care nu poate lua parte la o şedinţă, poate da o delegaţiune
specială prin scrisoare sau telegramă unui alt membru pentru a-l reprezenta la o sedinţă anumită, a vota şi a delibera
pentru el şi va fi socotit ca prezent.
Art. 43. Pentru ca deciziunile consiliului de administraţie să fie valabil luate trebuie să implinească majoritatea
de voturi a celor prezenţi, afară de cazurile speciale prevăzute de lege şi de statute. în caz de paritate, votul
preşedintelui hotărăşte. consiliul va putea considera ca demisionat membrul care a lipsit fără cauză admisă de consiliu
de la 5 şedinţe consecutive.
Art. 44. Se vor încheia procese-verbale de toate deliberările şi deciziunile consiliului de administraţie. Aceste
procese-verbale se vor consemna într-un registru special şi vor fi semnate de toţi membrii care au luat parte la şedinţă.
Art. 45. Memrii consiliului de administraţie prin faptul administrării lor nu contractează nici-o obligaţie personală
a îndepliniri mandatului.
Art. 46. Consiliul de administraţie va putea hotărî şi imputernici persoane cari pot semna valabil pentru
bancă. Orice act care angajează banca trbuie să poarte sub firmă scrisă ştampilat sau tipărit două semnături.
Art. 47. în justiţie banca este reprezentată prin directorul ei sau un administrator-delegat, aceştea vor putea
la rândul său să substitue advocaţi şi orice alt mandatar general sau special, pentru orice proces sau operaţiune juridică.
Art. 48. Membrii consiliului de administraţie sunt remuneraţi prin tantime prevăzute la art. 23,9 şi prin dreptul
de prezenţă care se fixează la 20 lei de şedinţă, acei dintre administratori care vor fi delegaţi cu un serviciu special
fie temporar sau permanent vor primi o renumeraţie suplimentară care se determină de consiliu în raport cu serviciile
sale aduse.
CAPITOLUL VI
Censori
Art. 49. Adunarea generală va alege dintre membrii săi în fiecare an 3-5 supleanţi. Ei sunt însărcinaţi cu
supravegherea operaţiunilor, revizuirea bilanţului şi verificarea conturilor. Doua treimi din numărul censorilor şi
supleanţilor trebuie să fie români.
Pâna la prima adunare generală censori şi suplaeanţi vor fi desemnaţi prin actul constitutiv.
Art. 50. Rudele şi afinii administratorilor până la al IV-lea grad inclusiv, nu sunt eligibili sau pierd calitatea
de censori. Censorii şi supleanţii al căror mandat au expirat pot fi realeşi.
Art. 51. Censorii vor fi obligaţi să depună jumătate din cauţiunea fixată pentru membrii consiliului de administraţie
prin prezentele statute.
Art. 52. Atribuţiunile şi responsabilităţile censorilor sunt cele prevăzute în statute şi în codul comercial.
Art. 53. Censorii vor lua parte la deliberările consiliului de administraţie, având vot consulativ şi vor putea
cere să se însereze în procesele-verbale propunerile ce vor crede de cuvinţă să facă.
Art. 54. în cazul în care un loc de censor devine vacant supleantul cel mai în vârstă îl înlocueşte. Dacă numărul
censorilor în modul acesta nu se poate completa, censorii care rămân, numesc dintre asociaţi alte persoane care să
înlocuească pe cel absent până la întrunirea celei mai apropiate adunări generale.
Art. 55. Censorii sunt obligaţi să facă raportul anual cărtre adunarea generală. Administraţia băncii va depune
în totdeauna la dispoziţia censorilor toate mijloacele necesare pentru executarea atribuţiunilor cu cari sunt investiţi
de prezentele statute şi de codul comercial.
Art. 56. Censorii sunt retribuiţi prin tantime prevăzute la art. 23. şi drepturi de prezenţă care se fixează la 20 lei
de şedinţă.
384
CAPITOLUL VII
Adunarea generală
Art. 57. Adunarea generală legal constituită reprezintă totalitatea acţionarilor.
Art. 58. Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare. Adunările generale ordinare se întrunesc regulat
la Olteniţa, în fiecare an înainte de 1 Mai.
Art. 59. Adunările generale extraordinare se întrunesc în urma convocării consiliului de administraţie, Consiliul
de administraţie poate convoca adunarea generală extraordinară ori de câte ori va crede necesar.
Art. 60. Consiliul de administraţie este obligat a convoca adunarea generală extraordinară în termen de 30
de zile în urma cererii înscrise adresată preşedintelui de unanimitatea censorilor, sau cel puţin 10 acţionari reprezentând
o cincime din capitalul social.
În ambele cazuri cererea trebuie să fie semnată de toţi cei cari o reprezintă şi să arate în mod precis, ordinea
de zi a adunării generale extraordinare.
Art. 61. Dacă consiliul de administraţie nu convoacă adunarea generală extraordinară în termenul arătat la
art. 60, acţionarii care reprezintă o cincime din capitalul social, poate face convocarea adunării generale, conformându-
se dispoziţiunilor prescrise în statute. în acest caz şedinţa va fi prezidată de un membru ales de adunare.
Art. 62. Propunerile pentru a de pune o chestiune la ordinea de zi trebuie să fie prezentate printr- o cerere
scrisă adresată preşedintelui, semnată de cel puţin 10 acţionari reprezentând a 10-a parte din capitalul socia, în termen
de 25 de zile înaintea datei fixată pentru adunarea generală.
Art. 63. Pentru ca adunarea ordinară sau extraordinară să poată fi valabil constituită, este necesar ca convocarea
acestei adunări să se facă cu cel puţin 15 zile înaintea zilei fixate prin publicaţiune prin Monitorul Oficial,
prin unul sau mai multe ziare.
Art. 64. Adunarea generală ordinară sau extraordinară nu poate delibera în mod valabil decând când acţionarii
sau mandatarii prezenţi reprezintă a treia parte din capitalul social.
Dacă în ziua hotărâtă nu se întrunesc acţionarii îndeplinind capitalul cerut, şedinţa se amână pentru 8 zile,
când adunarea generală va lucra valabil ori care ar fi parte de capital reprezentată.
Se exceptează cazurile enumerate la art. 71., când se va proceda conform dispoziţiunilor speciale prevăzute.
Art. 65. Adunarea generală va fi prezidată de preşedinte sau vice preşedintele consiliului de administraţie,
iar în lipsa acestora de cel mai în vârstă din membrii consiliului de administraţie sau de un administrator desemnat
de consiliu.Preşedintele numeşte unul sau doi secretari ai adunării din acţionarii prezenţi. Cei doi acţionari prezenţi
care reprezintă cel mai mare număr de acţiuni şi în caz de refu, cei care îi urmează, vor îndeplini funcţiunea de secretari.
Art. 66. Deciziunile adunării generale se iau cu majoritatea absolută a voturilor exprimate, în afară de cazurile
speciale prevăzute la art.71. pentru care se cere două treimi.
Deciziunile se constată prin procesele-verbale şi sunt obligatorii pentru toţi acţionarii.
Alegerea membrilor pentru consiliul de administraţie, a censorilor sau supleanţilor, se face, prin aclamaţie
sau prin vot secret, dacă se cere aceasta de cel puţin 10 din acţionarii prezenţi cari să prezinte o treime din capitalul
social.
Orice hotărâre luată asupra unor chestiuni care nu sunt prevăzute în ordinea de zi sunt nule.
Art. 66. (Iată iar o numerotare greşită a articolelor făcută chiar de Monitorul Oficial întrucât articolul
66 a mai fost şi mai sus). Cinci acţiuni dau dreptul la un vot în adunarea generală. Numărul voturilor unui acţionar
este limitat, fără să poată avea mai mult de 50 de voturi pentru sine şi 50 ca mandatar.
Acţionarul care vroieşte a lua parte la adunarea generală trebuie să depună acţiunile sale cu 8 zile înainte de
ziua hotărâtă pentru întâlnire, la cassa societăţii sau la locul indicat de administraţie. Se va libera o recipisă în
schimbul acţiunilor depuse.
Art. 67. Acţionarii nu pot fi reprezentaţi decât prin alţi acţionari având dreptul de vot. Procurile sau delegaţiile
date în acest scop vor fi depuse la cassa societăţii cu cel puţin 3 zile înainte de ziua fixată pentru adunarea generală.
Ele vor fi făcute după un formular dat de consiliul de administraţie, fără să mai fie nevoie de legalizare. Minorii
vor fi reprezentaţi prin tutorii lor sau procuratorii acestora. Persoanele având consiliul judiciar sau curatori, prin
reprezentanţii lor legali. Femeile căsătorite prin soţii lor, chiar dacă aceştia nu sunt acţionari.
Casele de comerţ de către unul din membrii lor având semnătura firmei. Instituţiile de cultură şi de binefacere
şi societăţile în general pe unul din membrii lor având o procură specială.
Consiliul de administraţie este singur în drept a decide asupra validităţii mandatelor.
Art. 68. Administratorii şi censorii nu pot fi decât mandatari soţiilor lor.
Art. 69. Adunarea generală îndeplineşte cu deosebire următoarele atribuţiuni:
a). – înlocuieşte membrii consiliului de administraţie ieşiţi din funcţiune;
385
b). – Ascultă darea de seamă a consiliului de administraţie şi raportul censorilor; discută, aprobă şi modifică
bilanţul ce i se prezintă şi dă descărcare consiliului de administraţie de gestiunea sa;
c). – Decide asupra tuturor modificărilor introduse în statutele societăţii;
d). – Alege censor – supleanţi;
e). – Decide asupra fuziunii societăţii cu altele;
f). – Decide reducerea, reconstituirea capitalului social sau sporirea lui;
g). – Decide asupra schimbării obiectului societăţii;
h). – Decide asupra dizolvării societăţii;
i). – Revocă membrii consiliului de administraţie;
j). – în fine decide asupra oricărei chestiuni pe care consiliul de administraţie le va crede cu cale să le supună
adunării generale.
Art. 71. Adunarea generală nu va putea delibera valabil asupra chestiunilor arătate la literele d, e, f, g, h, i,
decât dacă acţionarii prezenţi reprezintă jumătate din capitlul social şi în acest caz deciziunile ei nu vor fi valabile
decât întrunind două treimi din voturile exprimate.
Dacă adunarea generală convocată pentru a delibera asupra punctelor arătate mai sus nu ar fi în număr pentru
a decide în mod valabil, consiliul va convoca o nouă adunare generală în termen de 6 săptămâni, ţinând seama de
toate regulile prescrise pentru convocări.Această a doua convocare va putea delibera în mod valabil oricare ar fi
numărul acţiunilor prezente sau reprezentate, însă nu se pot lua în mod valabil decât întrunind două treimi din voturile
exprimate.
CAPITOLUL VIII Disolvare, lichidare
Art. 72. Societatea nu se poate disolva decât în cazurile prevăzute de codul comercial şi în urma unui vot al
adunării generale date în conformitate cu art. 71 din statut.
În caz de pierdere a unei treimi din capitalul social, consiliul de administraţie e obligat să consulte adunarea
generală asupra oportunităţii disolvării societăţii.
Art. 73. Adunarea generală care hotărăşte asupra disolvării, numeşte în acelaşi timp şi lichidatorii societăţii,
fixându-le onorari şi de la acea dată încetează funcţiunile consiliului de administraţie.
Art. 74. Lichidatorii vor încheia mai întâi un inventar de toată averea societăţii şi un bilanţ semnat de membrii
consiliului de administraţie.
Art. 75. Puterile adunării generale ramân în vigoare pe tot timpul lichidării.
Art. 76. Actul de numire a lichidatorilor şi bilanţul încheiat se vor publica prin Monitorul Oficial şi prin unul
sau mai multe ziare.
Art. 77. Produsul net al lichidării se împarte între acţionari proporţional cu numărul acţiunilor ce deţin.
CAPITOLUL IX Responsabilitatea consiliului de administraţie
Art. 78. Adunarea generală este singura în drept a acţiona consiliul de administraţie înaintea instanţelor judiciare
printr-o delegaţiune aleasă cu majoritatea de voturi.
Acţionarii prezenţi la şedinţe trebuie să reprezinte cel puţin două trimi din capitalul social.
GREFA TRIBUNALULUI ILFOV, SECŢIA I COMERCIALĂ.
Prezentul act constitutiv, actele modificatoare şi statute trecute în registrul de ordine la No. 1986/1921 şi de
societăţi la No. 615/1921 cum şi copie de pe şedinţa se vizează de noi spre a se publica în Monitorul Oficial.
Grefier (ss) Gh. Toncescu.
N O I, F E R D I N A N D I
Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională,
Rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate,
Tribunalul Ilfov, secţia I comercială
SENTINŢA COMERCIALĂ No. 556 Audienţă
de la 13 octombrie 1921 Tribunalul compus
din:
D. Aurel Lerescu, preşedinte,
D. St. Navrea judecător de şedinţă,
Fotoliul ministerului public ocupat de d. procuror T. Dantte,
386
S-a prezentat d. advocat D. R. Ioaniţesu împuternicitul societăţii anonime „Banca Gura Argeşului“ care
arată că toate formalităţile cerute de lege sunt îndeplinite, că s-a depus vărsământul de 30% şi s-a făcut modificările
cerute de domnul procuror.
BANCA „GURA ARGESULUI“ OLTENITA PRINCIPALELE SOLDURI-CONTURI DIN PERIOADA
1922-1930
BILANT ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
387
ANUL
ACTIV PASIV
Activ = Pasiv
Beneficiu
net
Dividente
distributive
%
Obs.
Casa ]i
disponibil
la B.N.R.
Titluri ]i
participa\iuni
Capital
propriu
subscris
1922 235.306 1.255.006 2.000.000 3.013.722 137.993 16% —
1923 113.122 2.585.901 2.000.000 3.711.738 462.476 17% —
1924 122.729 4.007.729 2.000.000 5.132.411 861.985 16% —
1925 564.606 5.322.320 3.000.000 8.511.329 1.104.431 18% —
1926 999.250 4.774.812 5.000.000 18.233.027 643.241 10% —
1927 2.250.253 8.794.730 5.000.000 22.323.306 669.412 14,20% —
1928 1.866.027 13.076.315 5.000.000 30.759.627 800.420 17% —
1929 1.815.217 16.395.402 5.000.000 34.115.305 869.029 12,20% —
1930 1.045.769 11.302.292 5.000.000 26.724.397 — — —
ACTIV PASIV
– Casa… 1.025.769 – Capital… 5.000.000
– Depozit B.N.R…. 20.000 – Fond rezerv`… 1.400.000
– Efecte scondate… 11.302.292 – Depuneri spre fructificare… 15.024.461
– Conturi curente debitoare… 6.118.459 – Diverse b`nci… 360.760
– Imobil… 3.050.000 – Remiteri m`rfuri… 2.353
– Mobilier… 356.000 – Diverse efecte [ncasate… 3.599
– Sobe… 90.000 – Diverse ipoteci… 2.118.000
– Ipoteci… 2.118.000 – Dividente neridicate… 35.415
– Depuneri garan\ii… 180.000 – Diverse depuneri garan\ii… 180.000
– Efecte rescontate… 2.462.900 – Diverse efecte rescontate… 2.462.900
– – – Societatea „Chibrituri” 136.900
TOTAL ACTIV… 26.724.397 TOTAL PASIV… 26.724.397
7- BANCA „IZBÂNDA“
S-a înfiinţa, în mod ciudat ca dată, la 31 decembrie 1923, cu un capital social de 1.000.000 lei împărţit
în 2000 de acţiuni a 500 lei fiecare şi subscris de 13 membrii fondatori.
În octombrie 1924 capitalul social a crescut la suma de 2.000.000 lei, iar în aprilie 1927 s-a hotărât
sporirea lui la 5.000.000 lei.
Consiliul de administraţie:
Dr. Gh. Gheorghiu, vicepreşedinte şi administrator delegat D. Mihăescu: dr. Albert Vorman , C. Algiu şi
St. S. Popescu.
Conturile principale pe care le-am găsit privind această bancă sunt următoarele:
Rezervele acestei bănci erau în anul 1926 în suma de 119.787 lei. Pe 10
octombrie 1930 însă, banca a fost declarată în faliment.
Această vedere, ne prezintă în centrul imaginii impunătoarea clădire de pe strada Grigore Cantacuzino, pe frontispiciul căreia sus scrie
BANCA „IZBĂNDA”, iar dedesupt „HOTELUL OLTENIŢA”. Deci în 1923 în Olteniţa erau trei hoteluri. Cel din imagine plus cel al lui
Ioniţă Vornicu din centru şi cel de vizavi „Hotelul de România” al lui I. Paniu. Banca „Izbânda” s-a înfiinţat pe 31 decembrie 1923 şi a
intrat în faliment la 10 octombrie 1930.
388
ANUL
ACTIV PASIV
ACTIV = PASIV BENEFICIU
Casa ]i disponibil NET
la B.N.R.
Capital propriu
subscris
1924 196.236 2.000.000 3.356.348 333.591
1925 338.092 2.000.000 6.175.496 505.500
1926 395.029 2.000.000 6.065.337 470.000
1927 844.637 2.000.000 9.072.583 450.000
1928 669.516 2.000.000 13.586.091 185.175
A ` d i ` [ l i i ii i ` l`di d d G i
De pe înscrisul pe verso – redat mai sus – al vederii-felicitre, aflam că acestea sunt făcute în Olteniţa, Editura Maria Ştefan Niculescu şi că
în 1929 la Turnu Măgurele exista Banca Agricolă şi în plus că exista funcţia de subdirector – deci un director adjunct cum este în zilele
noastre.
8- BANCA „ŢĂRANUL“ S.A.
Banca „Ţăranul” S.A.a fost înfiinţată la 30 iulie 1924, autorizaţia tribunalului datând din 21 august 1924.
A început cu un capital social de 500.000 lei ( 1000 acţiuni a 500 lei fiecare ).
S-au mai făcut încă două emisiuni a 500 lei fiecare, capitalul social ridicându-se la 1.500.000 lai. La înfiinţare
7 membrii au luat asupra lor toate acţiunile. Astfel numărul membrilor ajunsese la
326.
Preşedinte: N. Seitan, administrator delegat C.O.Chirtu, C.D. Stancu.
La 1 septembrie 1931, banca avea 800 debitori în efecte cu suma de 4.925.777 lei.
La 1 ianuarie 1931 această sumă ajunsese la 7. 291.456 lei. Erau 165 deponenţi cu un capital spre fructificare
de 2.410.765 lei.
Iată activitatea acestei bănci:
389
ANUL
ACTIV PASIV
Activ =
Pasiv
Beneficiu
net
Dividente
disponibile %
Casa ]i
disponibil [n
cont la B.N.R.
Titulari ]i
participa\iuni
Debitori Imobile
Capital
propriu
subscris
1925 33.151 1.753.620 10.486 44.725 500.000 1.878.507 191.414 16
1926 55.193 2.142.938 6.477 54.960 1.000.000 2.624.789 205.657 16
1927 131.428 3.835.449 6.730 59.012 1.089.000 4.077.300 270.907 16
1928 54.525 6.537.198 610.000 50.000 1.500.000 7.274.062 438.715 16
BILAȚUL
ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
Bugetul pe anul 1930.
Venituri: 2.050.000 lei; Cheltuieli: 1.900.000 lei
Din compararea acestor două solduri ar rezulta un excedent (profil) de 150.000 lei, însă aceasta nu s-a realizat.
Banca era în pragul falimentului dacă deponenţii continuau să-şi solicite urgent capitalurile ca urmare
zvonurilor şi practicilor creeate.
Dacă deponenţii ar lăsa băncii răgazul de revigorare necesar, pe o perioadă de până la doi ani, şi- ar putea
salva sumele depuse integral şi s-ar evita falimentul băncii.
Din păcate însă asemenea lucruri se petrec şi în zilele noastre.
9. BANCA „PLUGARUL“ S.A.
Banca „Plugarul“ S.A. s-a constituit la14 iulie 1925 cu un capital social de 1.500.000 lei divizat în 3000 de
acţiuni nominative la purtător de 500 lei fiecare.
în anul 1929 capitalul social s-a sporit cu 2.500.000 lei, divizat în 5.000 de acţiuni a 500 lei fiecare.
Capitalul social autorizat : 5.000.000 lei.
Obiectul de activitate al băncii:
Efectuează la cererea clienţilor operaţiuni bancare, dar în mod deosebit acordă credite pe termen scurt micilor
proprietari agricoli.
Consiliul de administraţie: funcţia de prşedinte – postul era vacant, iar vicepreşedintele şi administratorul
delegat, Vasile R. Fundeneanu şi trei cenzori.
BILANȚ ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
390
ACTIV PASIV
Casa 1.789,50 Capital 1.418.500,00
Efecte de premii 5.213.990,00 Fonduri 720.000,00
Imobil 45.000,00 Depuneri 2.813.761,50
– – Dividente 64.211,00
– – Cont tranzitor 240.000,00
– – Profit 1930 4.307,00
TOTAL ACTIV 5.260.779,50 TOTAL PASIV 5.260.779,50
ACTIV PASIV
Casa… 332.946 Capital… 2.500.000
Disponibil la b`nci… 480.301 Fond rezerv`… 319.000
Efecte scontate… 7.238.685 Fond pentru crean\e dubioase… 181.000
Conturi curente… 135.801 Depuneri spre fructificare… 3.072.,251
Efecte publice… 15.000 Dividente nereclamate… 13.667
Mobilier… 30.000 Diverse conturi… 2.146.815
Efecte comerciale… 669.100 Deponen\i efecte comerciale… 669.100
Efecte [ncasso… 701.582 Remiten\i efecte [ncasso… 701.582
Gaj et ipoteci 351.000 Deponen\i gaj et ipoteci… 351.000
Garan\ii statutare… 180.000 Deponen\i garan\i statutare… 180.000
TOTAL ACTIV… 10.134.415 TOTAL PASIV… 10.134.415
CONTURI DE PROFIT ŞI PIERDERI
ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
Rezultatele financiare:
Anul 1926 – beneficii 348.167 lei dividente 20%
Anul 1927 – beneficii 380.522 lei dividente 20%
Anul 1928 – beneficii 829.116 lei dividente 20%
Anul 1929 – beneficii 429.340 lei dividente 13%
Anul 1930
Banca „Plugarul“ S.A. a fost una din puţinele bănci populare care a funcţionat până la începutul celui de-al
doilea război mondial.
10.BANCA „FOŞTILOR LUPTĂTORI OLTENIŢA”
S-a înfinţat la 23 decembrie 1927 cu 7 acţionari şi cu un capital de 1.000.000 lei, împărţiţi la 2000 de acţiuni
a 500 lei acţiunea. La 1 septembrie 1931 numărul membrilor era de 20, cu acelaşi capital de
000 lei.
La această dată erau 8 deponenţi cu un capital depus spre fructificare de 513.796 lei, iar împrumutaţi erau
150 persoane cu suma de 1.300.000 lei
Dividente: pe anul 1928 a dat 12%, pe anul 1929 au fost de 10% iar pe anul 1930, nu a acordat nimic pentru
că nici beneficii nu s-au realizt.
Consiliul de administraţie se compune din 9 membrii în frunte cu doctorul Constantin Deculescu – preşedinte,
director fiind Vasile Oblu. Redau în continuare,

391
DEBIT CREDIT
Cheltuieli generale, salarii, iluminat, chirii, rechizite
de birou… 738.851 Dob@nzi ]i comisioane 776.776
Fond pentru crean\e dubioase… 31.000 – –
Amortizarea mobilierului 6.925 – –
TOTAL 776.776 TOTAL 776.776
B I L A N | U L
{NCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
ACTIV PASIV
Casa… 30.416 Capital… 1.000.000
Efecte… 1.215.290 Dep. spre fructificare… 513.,796
Ac\ionari… 199.500 Conturi curente… 391.359
Speze de emisiune… 5.729 Profit ]i pierderi… 20.421
Mobilier… 4.000 Fond rezerv`… 50.000
Diverse conturi… 50.000 –
Ramburs`ri… 20.641 –
TOTAL ACTIV 1.975.576 TOTAL PASIV 1.975.576
11. BANCA AGRARĂ ŞI COMERCIALĂ ROMÂNĂ.
Această bancă a fost înfiinţată la 6 iunie 1929.Capitalul social iniţial a fost în suma de
000lei divizat în 20.000 de acţiuni la purtător a 500 lei fiecare acţiune.
Acest capital a fost subscris în întregime de membrii fondatori în modul următor:
C.G. Lăzărescu 1.700.000 Traian Berea…1.700.000
St. Gaillac 1.700.000 Teodor Orghidan 750.000
Os. Cohanovici 1.700.000 Iuliu Sfetea 750.000
G.D. Breyer ……………………….1.700.000
Scopul societăţii:
Citez din statut:
„a face pe cont propriu sau pe socoteala terţilor, orice operaţiuni financiare şi de bancă, în legătură directă cu
acestea, sau a se asocia la atari operaţiuni, cuprinzândşi operaţiunile de avansuri asupra mărfurilor, titlurilor,
efecte,etc.”
Consiliul de administraţie: Preşedinte; – vacant – vicepreşedinte C.G.Lăzărescu, director M. Bartolomeu.
. BILANŢ îNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
392
C C 9
ACTIV PASIV
ACTIV DISPONIBIL PASIV NEEXIGIBIL
Casa… 1.343.992 Capital… 10.000.000
ACTIV REALIZAT Fond de rezerv` statutar… 131.344
Efecte scontate… 7.091.320 Fond de crean\e dubioase… 437.880
Conturi curente debitoare… 6.883.183 PASIV EXIGIBIL
Conturi diverse debitoare… 294.647 Depozite spre fructificare… 2.933.1536
Ipoteci… 1.180.000 Conturi curente credite… 1.758.154
ACTIV IMOBILIZAT Conturi diverse credite… 221.615
Mobilier… 104.247 Min.Fin.cont. impozite datorate… 37.091
CONTURI DE ORDINE Fond pentru impozite… 150.000
Garan\ii statutare… 285.000 Dob@nzi cuvenite an 1931… 175.042
Efecte [n garan\ii de cont curent… 3.830.000 REZULTATE
Efecte pentru rulment… 180.000 Profit ]i pierderi-beneficiu net… 1.053.110
Garan\ii ipotecare ]i gajuri… 2.300.000 CONTURI DE ORDINE
Garan\ii [n titluri de stat… 193.000 Depun`tori de garan\ii statutare… 285.000
Efecte pentru [ncasare… 1.117.406 Depun`tori de conturi curente… 3.830.000
M`rfurii avizate ]i remise… 3.774 Depun`tori de efecte pentru rulment… 180.000
– – Depun`tori de garan\ii ipotecare ]i gajuri… 2.300.000
– – Depun`tori de garan\ii [n titluri de stat… 193.000
– – Remiten\i de efecte la [ncasare… 1.117.000
– – Remiten\i m`rfuri… 3.774
TOTAL ACTIV 24.806.569 TOTAL PASIV 24.806.569
Iată că pentru prima oară, în Olteniţa, o bancă privată „Banca Agrară şi Comercială” întocmeşte un bilanţ
anual relevant, structurat pe posturi de bilanţ distincte, cu evidenţierea separată a conturilor de ordine – denumite
frecvent în afara bilanţului, altfel spus un fel de emancipare în materie de evidenţă contabilă, iar acest lucru se întâmpla
în urmă cu peste 70 de ani.
CONT DE PROFIT ŞI PIERDERI
Încheiat la 31 decembrie 1930
Tabel comparativ de mişcarea conturilor principale
12. Sucursala „BĂNCII GENERALE A ŢĂRII ROMÂNEŞTI”
A venit primăvara şi a plecat vara în anul 1931, când Centrala Băncii Generale a Ţării Româneşti a dat faliment,
fără ca agenţia de la Olteniţa să poată efectua vreun fel de operaţiuni bancare, activitatea sa limitându-se
numai la urmărirea încasării sumelor de la debitori Centralei.
393
DEBIT CREDIT
Cheltuieli generale… 650.861 Dob@nzi ]i comisioane… 2.580.515
Impozite… 232.710 – –
Fond de rezerv` statutar… 100.000 – –
Fond pentru crean\e dubioase… 382.251 – –
Fond pentru impozite pe 1931… 150.000 – –
Amortisment mobil… 11.582 – –
Beneficiu net,,, 1.053.110 – –
TOTAL 2.580.515 TOTAL 2.580.515
Conturile
1929 1930
DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT
Capitalul… 10.000.000 10.000.000
Casa… 32.172.891 31.573.634 70.946.276 69.602.284
Conturi cote debitoare… 49.398.804 46.150.284 79.539.992 72.656.809
Conturi cote creditoare… 44.266.392 45.208.338 71.363.785 72.681.939
Efecte scontate… 22.678.574 16.848.674 52.683.036 45.591.716
Efecte la [ncasare… 15.146.632 14.140.467 30.817.272 29.913.930
Depuneri spre fructificare… 6.582.903 3.208.312 12.138.502 9.205.349
Beneficiu net… 626.872 1.053.110
B Ă N C I P O P U L A R E
13- BANCA POPULARĂ „ÎNFRĂŢIREA“ OLTENIŢA
Banca populară „Înfrăţirea“ Olteniţa a fost înfiinţată la 6 ianuarie 1920 cu un capital de 53.251 lei. În anul
1931 capitalul a crescut de 10 ori ajungând la540.885 lei. La început a avut un număr de 377 de membrii, iar la 31
decembrie 1930, numărul acestora a ajuns la 466.
Banca populară „Înfrăţirea“ descinde de la federala „Avântul ţării“. S-a înfiinţat atât pentru ca să finanţeze
cooperativa cât şi pentru a avea o acţiune integrală.
Puţin mai înainte funcţionarii de la oficiul poştal Olteniţa aveau o societate de ajutor mutual, un fel de casă
de ajutor reciproc, cum este în zilele noastre, şi acestea au propus şi hotărât să se transforme societatea lor în bancă
populară.
Atunci Hristache Danielescu, N. Seitan şi A. Dumitrescu au avut ispirata ideie şi au întreprins o acţiune
pentru înfiinţarea băncii populare „Înfrăţirea”.
Dividente: în anii 1920, 1921, 1923, 1925 şi 1928 au fost de 10%. În anii 1922, 1924 şi 1929 au fost de 8%.
În anii 1926, 1927 au fost de 15%.
În anul 1930 nu s-a acordat nimic. Procentul dividentelor arată eficienţa economică a activităţii desfăşurate.
Redau în continuare bugetul şi bilanţul financiar 1930.
Contul de profit şi pierderi
încheiat la 31 decembrie 1 9 3 0
394
B I L A N |
{ncheiat la 31 decembrie 1930
ACTIV PASIV
Casa 6.798 Capital social 540.885
Centrala b`ncilor populare capital 1.060 Depuneri spre fructificare ]i dob@nzile cuvenite 53.653
Capital, Centrala „Av@ntul |`rii” 44.212 Efecte de plat`, federala „Av@ntul |`rii” 550.000
Capital Centrala Cooperativelor 3.055 Dob@nzi datorate 3.250
{mprumuturi acordate la diverse societ`\i 1.311.096 Fonduri de rezerv` 127.608
Efecte publice ]i ac\iuni 850 Fond dob@nzi datorate 74.585
Mobilier 5.696 Deponen\i monede aur [n gaj 10.000
Dob@nzi datorate 74.585 Dob@nzi de plat` 63.482
Diver]i debitori 317 Dob@nzi reportate 24.599
Monede aur 10.000 Profit net pe anul 1930 9.605
TOTAL ACTIV 1.457.666 TOTAL PASIV 1.457.666
DEBIT CREDIT
Cheltuieli 164.408 Beneficii 174.013
14.- BANCA POPULARĂ „FOTIN IONESCU”
Banca populară „Fotin Ionescu“ a fost înfiinţată din iniţiativa lui N. Şeiţan pentru a avea unde să se retragă
în cazul în care ar fi fost forţat de „LIBERALI“, să plece de la banca populară „înfrăţirea”
Liberalii însă s-au opus şi Banca Comercială a cooperativelor nu a aprobat înfiinţarea ei. Banca nu a luat
naştere decât mai târziu când „liberalii“ s-au gândit şi au stăruit să o înfiinţeze pentru ei.
Cel care a luptat mai mult pentru ea a fost Mircea Frigator, La momentul potrivit voi explica cititorului cine
a fost Mircea Frigator.
Banca populară „Fotin Ionescu“ a funcţionat de la 15 decembrie 1923.
Poartă numele omului de stat „FOTIN IONESCU“ care a sprijinit la noi în ţară ideia băncilor populare. A început
cu 121 de membrii şi cu un capital de 374.500 lei. La 31 decembrie 1930 numărul membrilor a cresacut la
198 iar capitalul la 863.106 lei.
Banca avea 17 deponenţi la fructificare cu un capital de 57.345 lei şi 211 împrumutaţi – debitori, cu suma de
lei 3.501.585.
Dividente: pe anii 1924-1926 a dat 12%, pe anul 1927 a dat 15%, în anul 1928 a scăzut la 10%, pe anul 1929
a dat 8%, iar pe anul 1930 nu a mai dat nimic. Aceasta era dovada certă a faptului că banca nu mai mergea bine. împrumuturile
se acordau cu o dobândă de 18% pe an.
Consiliul de conducere se compunea dintr-un preşedinte (An. M. Ionescu) 8 membrii, 3 cenzori şi 3 cenzori
supleanţi.
Bibliografie:
– Analele Băncilor, reviste periodice;
– Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie,
– Annuaire des Societes anonymes roumaines 1921,Eugene Paulesco, Wien 1922;
– Annuaire general des Societes anonymes par actions de Roumaine. Directeurs Ion Trifu et Rene Polysu,
1927 – 1928.


Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 205

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 209

Notice: Undefined variable: content in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 121

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136

Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136