RETROSPECTIVA CERCETĂRILOR COMPLEXITĂŢII STUDIULUI GEOGRAFIC AL ORAŞULUI OLTENIŢA ŞI ZONELE LIMITROFE

 

Despre oraşul nostru, prima lucrare care are şi caracter geografic, este scrisă de Alexandru I. Mărculescu,
cetăţean autohton, intitulată „Olteniţa – Studiu album monografic“ editată la Institutul de Arte Grafice E. Mar-
van din Bucureşti, publicată în anul 1932. Lucrarea poartă girul celui mai competent om de ştiinţă al timpului,
în materie, respectiv logevivul de 93 de ani, savantul român Simion Mehedinţi, care i-a fost profesor şi care a
trăit în perioada 1869 – 1962.
O altă lucrare cu un asemenea caracter în care se vorbeşte şi de Olteniţa este „Istoricul principalelor puncte
pe Dunăre, de la gura Tisei până la Mare“ de locotenent-colonelul Mihai Drăghicescu, Bucureşti, 1943.
Deasemeni, elemente de geografie apar şi în lucrarea profesorului Mihai Grigorescu din Olteniţa intitulată
„Monografia oraşului Olteniţa“ redactată în anul 1974 dar nepublicată
Lucrarea doctorului Dinu Mareş intitulată „Olteniţa şi împrejurimile sale“, a apărut în anul 1980 la editura
„Litera“ Întreprinderea Poligrafică Bucureştii Noi, chiar dacă în mai mică măsură, conţine totuşi date cu ca
racter geografic.
Dar dacă Olteniţa nu abundă – să zicem direct – în asemenea scrieri, în schimb, împrejurimile sale au fost
studiate şi cercetate în mod aprofundat, şi având în vedere că oraşul se află în Lunca DUnării, aproape de zona
Câmpiei Dunării, la vărsarea Argeşului în Dunăre, cercetările şi respectiv scrierile amănunţite despre acestea,
îi sunt comune.
Începând din secolul al XVIII-lea, când documentele cartografice se înmulţesc, încep să apară date din
ce în ce mai amănunţite care fac posibilă urmărirea evolutivă a unor aspecte de natură geografică.
Se poate menţiona aici harta aromânului Rhigasdin Velestin apărută în anul 1797, care cuprinde ţările ro
mâne cu bogate indicaţii geografice, istorice şi arheologice.
La aceste lucrări de referinţă din secolul XVIII,
trebuie adăugat „Dicţionarul geografic“ al lui Bauer apărut în anul 1778, „harta austriacă“ din anul 1790, care
reprezintă, la scara 1 : 57000, toate aşezările din lunca Argeşului.
Înmulţirea informaţiilor asupra acestei zone se face şi prin apariţia unor hărţi de mai mare precizie cum
este cea din anul 1846 la scara 1 : 57000, „harta rusească“ din anul 1835 şi ediţia următoare din anul 1853,
harta austriacă din anul 1857, cum şi „Dicţionarul tipografic şi statistic“ al lui Dimitrie Frundescu apărut în
anul 1872.
Tot înainte de perioada primului război mondial, după ce se înfiinţează în anul 1875 Societatea Geografică
Românească,
lucrările ştiinţifice vor folosi datele ce se înregistrează începând cu anul 1879 la postul hi
drometric de pe Dunăre la Olteniţa
.
Probleme complexe abordează A. Penck în anul 1891, Emm. de Martonne în 1902, 1904, iar pe terasele
Dunării, R. Sevastos în 1903, 1905, acesta publicând şi studii de hidrologie în anul 1906,
elaborând prima
hartă hidrologică în 1907
şi problema referitoare la terase şi la luncă în 1907.
Primele lucrări de paleogeografie a Câmpiei Române şi cursului Dunării, geneza, evoluţia acesteia (deci
cuprinde referiri şi la zona Olteniţei), sunt abordate de Dumitrescu Aldem în anii 1910, 1911 şi G. Vâlsan în
anii 1914, 1915 şi 1916.
Tot atunci, Constantin Murgoci, în anul 1905, realizează o sinteză a tuturor teraselor Dunării, pentru sec
torul de la confluenţa Argeşului cu Dunărea, iar Grigore Antipa în anul 1910 definitivează unele studii referi
toare la Lunca Dunării.
Relieful crovurilor şi alte elemente ale geomorfologiei speciale a microformelor de relief ale zonei cu in
terdependenţa cu factorii climatici, sunt abordate de G. Vâlsan n anul 1917.
Un alt raport geografic, de data aceasta între elementul climatic şi cel hidrologic al Dunării, publică şi St.
Hepites în anul 1822.
Problemele hidrologice au preocupat şi au atras atenţia multor cercetători, fiind abordate
mai multe aspecte şi anume: observaţii asupra cursurilor râurilor din Valahia. L. Mrazec în anul 1896, studii
de hidrologie şi de hidrografie.
Prima hartă hidrologică este realizată de Constantin Murgoci în anul 1906.
Aspecte de referinţă în geografia văii Dunării
sunt prezentate şi în lucrările publicate în 1925 şi cu un
an mai înainte chiar, de Vintilă Mihăilescu, şi mai târziu în 1925, 1926, 1930, în studiile despre sectorul Câm
piei
Mostiştei ale lui S. Atanasiu.
9
În domeniul geologiei
apar lucrări interesante ale lui St. Manolescu în anii 1923, 1924, ale lui Pache
Protopopescu în 1923, 1933,
problema loessului
în lucrările lui P. Enculescu în 1924, 1929,
iar referitor la
terase
G. Vâlsan în 1930, 1935. Aceşti autori tratează şi aspecte referitoare la hidrografia şi hidrologia zonei,
cu referire la pânza freatică (Pache Protopopescu, Em. de Martonne – 1930 şi G. Vâlsan în anul 1921).
Primele precizări cronologice asupra teraselor Dunării cu racordarea celor ale Argeşului şi secto-
rului Giurgiu-Călăraşi sunt prezentate în sinteza lui C. Brătescu în anul 1938.
Referinţa asupra geologiei şi litologiei din teritoriu de la gurile Argeşului apar şi în lucrarea lui
Alexandru Mărculescu mai sus menţionată, dar mai pregnant în studiul lui C. Brătscu, apărut în anii
1944, 1945, unde este prezentată şi o evoluţie a locului din partea de est şi nord a Câmpiei Române.
Perioada de după cel de al doilea război mondial aduce şi noi orientări sub raport teoretic şi metodologic,
cercetările constituindu-se în numeroase colective de lucru.
Începând din anul 1947 când a apărut lucrarea „Formarea Câmpiei Române“ de Niculae Popp, cercetările
geologice, hidrologice, sistematizarea geomorfologică a teraselor se extinde mult în bazinul Argeşului inferior,
din care enumerăm doar lucrările şi studiile elaborate de Emil Liteanu în anii 1952, 1953, 1956, şi colectivul
T. Naum, T. Grumuzescu, H. Niculescu, în anul 1954 şi cele de geotectonică ale lui F. Crăciun şi D. Popescu
din anul 1953.
Emil Liteanu – singur sau în colectiv – cu A. Pricăjan, T. Branddabur, C. Ghencea, D. Slavoaca, G. Opran,
s-au ocupat în special de probleme de geologie, stratigrafie, tectonică cuaternar’ şi hidrologie.
Cercetările pedologice efectuate în perioada anilor 1959-1966 de N. Florea şi I. Munteanu sunt completate
în domeniul studierii loessurilor sau ale crovurilor de Emil Liteanu în 1953 precum şi de P. Coteţ n 1956, M.
Botezan în 1959, M. Pascu în 1961 şi V. Tufescu în 1963.
În domeniul hidrologic şi hidrogeologic se remarcă saltul calitativ şi cantitativ în informaţii al lui Emil
Liteanu în 1956, şi 1960 pentru hidrologie, P. Gasterscu în 1956 pentru hidrografie şi limnologie odată cu cele
ale lui C. Constnatinescu în 1964 şi Adriana Turcan Breier în 1956.
Probleme de geografie complexă
abordează autorii lucrării „Geografia Văii Dunării româneşti“ – 1969
P. Colat (1976), Gr. Posea în 1984.
Complementar apar lucrările de climatologie şi fenomenele de iarnă pe Dunăre de C. Constanti-
nescu în 1965, caracteristicile topoclimatice ale teraselor şi Lunca Dunării în sectorul Chirnogi-Olteniţa
de O. Şeitan, Gh. Neamu în 1965, potenţialul climatic al întregului teritoriu de câmpie de N. Ciorică în 1975,
cu cele din domeniul hidrologiei şi limnologie de P. Gastescu, Adriana Turcanu Breier în 1965, 1967 ale apelor
subterane de R. Pascu din 1983 sau asupra potenţalului biogeografic şi pedologic de N. Talpeanu în 1965.
O
lucrare de referinţă pentru Olteniţa este studiul monografic asupra oraşului nostru de Alexandru
Mărculescu din 1932
– cred că cititorul observă că sunt sub imperiul patriotismului local, în sensul că, cu acesta
am început şi cu acesta închei, întrucât în aceasta apare nu numai prima hartă a oraşului Olteniţa, dar chiar şi
lacurile şi bălţile, mai mult sau mai puţin importante din zona limitrofă Olteniţei, din care, din multe nu a
rămas decât numele.
Bineînţeles că „Enciclopedia geografică a României“ apărută în anul 1982, reliefează aspectul ge-
neral al sectorului nostru de referinţă.
Bibliografie: Studiul geografic complex al municipiului Olteniţa – 2002. Dragoş Jeles

Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 205

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 209

Notice: Undefined variable: content in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 121

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136

Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136