Proiectul Erasmus+ „Dezvoltarea competenţelor de marketing ale elevilor prin activităţi de practică în U.K., pentru o piaţă a muncii europeană”

s3210104

 

 

 

 

 

Un exemplu britanic, oportunități locale

 

Liceul  Tehnologic “Nicolae Bălcescu” a găzduit astăzi dezbaterea intitulată “Un exemplu britanic, oportunități locale”. Scopul dezbaterii a fost identificarea unor soluţii la problematica învățării prin practică la agenți economici a elevilor,  în special a celor de la filiera tehnologică-profilul servicii, specializarea tehnician în activități economice. Dezbaterea a fost o activitate în cadrul proiectului „Dezvoltarea competenţelor de marketing ale elevilor prin activităţi de practică în U.K., pentru o piaţă a muncii europeană”. Au participat reprezentanți ai unor firme locale ( Gabriel Greceanu, Ion Jeles, George Vasile ), directorul Liceului Tehnologic “Ion Ghica” Oltenița, Angela Tulgara, și directorul Școlii Gimnaziale “Gheorge Manu” Budești, Daniel Huţanu, care de asemenea, deruleaza un proiect Erasmus+. Gazdele au fost reprezentate de o parte din echipa de proiect (Daniel Anghel, Doina Muşat și Luminiţa Ene) și  14 elevi  care au facut  un stagiu  de pregătire practică în Marea Britanie, în cadrul proiectului mai sus menționat.

După o scurtă prezentare a proiectului,  s-au abordat o serie de aspecte precum:              aplicabilitatea exemplului  britanic în România, importanţa activităţilor practice în mediul economic real pentru formarea,  profesională a elevilor, nevoi de colaborare ale agenţilor economici cu şcoala, posibile activităţi de practică, oportunităţi pentru practica în mediul economic local, parteneriate şi idei concrete de colaborare.

Privind  aplicabilitatea exemplului  britanic  în România, invitații au căzut de acord că este foarte greu ca elevii  din Oltenița să poată face practică într-o  instituție de formare profesională, dar care să imite foarte bine condițiile din mediul real de afaceri. În  schimb, oamenii de afaceri au subliniat că un stagiu de pregătire practică într-o țară atât de evoluată ca Marea Britanie, ajută mult elevii, mai ales în privința mentalităților. Elevii au prezentat succint câteva activități de marketing pe care le-au dezvoltat acolo, precum  cercetări de piață, branding, strategii de vânzări, advertising, numeroase aplicații la agenți economici din Plymouth.

S-a subliniat faptul că normalitatea ar fi ca elevii să facă practică la agenți economici locali, așa cum se întâmplă deja cu unii elevi ce se formează în specializari precum mecanic auto. Doamna Angela Tulgara arăta că există un cadru legal care chiar încurajează practica elevilor, dar unii agenți economici ezită să se angajeze în parteneriate de practică cu școala. Se exemplică prin două aspecte: fie agentul economic  trebuie să-și asume toată responsabilitatea privind normele de protecție a muncii,  fie, neexistând posibilitatea unei  selecții (toți elevii trebuie să parcurgă același curriculum), în firme ajung mulți elevi dezinteresați care nu își realizează sarcinile  și creează  diferite probleme.

Reprezentanții firmelor locale  explică faptul că există probleme în a găsi forță de muncă bine calificată și că este nevoie ca elevii să vină în practică la ei, pentru a se asigura o bună pregătire, dar și o firească trecere de la școală la viața profesională.  Pentru aceasta trebuie rezolvate probleme de comunicare și de mentalitate pe relația familie-școală-agent economic. De exemplu, sunt agenți economici care solicită sudori și tehnicieni în domeniul textil, liceele tehnologice au asemenea specializări, dar nu se înscriu suficienți elevi pentru că nu le consideră atractive, deși mulți provin din medii defavorizate economic. Ion Jeles explică faptul că la noi încă nu există o adevărată cultură a muncii, cele mai multe familii nu încurajează copiii să-și ia slujbe în timpul verii, sau să facă practică pe timpul vacanțelor. Pe de altă parte prea mulți absolvenți își doresc câștiguri mari, chiar dacă nu au o pregătire suficientă și asta probabil pentru că, nefăcând practică într-un mediu real, nu înțeleg ce se întâmplă de fapt într-o firmă, ce trebuie să faci ca să câștigi mai mult. Așadar, există oportunități locale, există o nevoie de personal calificat și implicit o disponibilitate a unor oameni de afaceri  în a primi elevi în practică.

Dezbaterea scoate în evidență faptul că  practica elevilor pe domenii precum  marketing sau contabilitate ar putea deveni realitate, pentru că există oportunități mai mari, orice agent economic având asemenea activități.  Profesorii care au implementat proiectul Eramus+ precizează că în cazul colegiului partener din Marea Britanie,  practica elevilor pornea de la o evaluare individuală a fiecarui elev, inclusiv una psihologică, după care, pentru fiecare elev se identifică o companie potrivită cu nevoile sale, după care se făcea un contract personalizat, nu unul tip, obligatoriu, cum este la noi. Companiile erau omniprezente în școală, încercând să atraga elevii cei mai buni. Acest sistem nu este foarte clar la noi.

Se lansează ideea de a crea și un cadru nonformal privind practica elevilor, subliniind că nu mai putem face practică eficientă  pe grupe, ci individual. Dacă un cadru formal, marcat de un curriculum obligatoriu,  de contracte ce aduc mai multe obligații decât beneficii pentru firme, nu funcționează foarte eficient, ar trebui să creăm un cadru nonformal, în care școala doar să faciliteze practica, selecționând elevi pentru practică, în funcție de nevoile tuturor părților, practica desfășurându-se pe principii de voluntariat, eventual ca activitate extrașcolară, dacă nu există alte soluții. Singurul document de încheiat între școală și agent ar fi un acord de învățare care să preia elemente din standardele de pregătire profesională (obligatorii pentru orice profesie). Elevul revine în școală cu un certificat de practică, poate fi evaluat și competențele dobândite să fie echivalate, să primească note în catalog. Astfel,  nu mai este nevoit să parcurgă alt stagiu de practică cu profesor, curriculum obligatoriu etc. Există un sistem implementat la nivel de Uniunea Europeană, numit ECVET (http://www.anpcdefp.ro/anpcdefp.php?link=59) care face ceva asemănător, evident, la altă scară, pe care l-am aplicat și noi în proiectul Erasmus+. Simplificat, ar putea funcționa și la nivel de comunitate. Cei mai mulți dintre copiii prezenți au arătat că ar fi făcut practică sub formă de voluntariat la o firmă, mai ales pe marketing, mai ales în vacanța de vară.  Cel mai îmbucurător fapt este că deja doi dintre invitați și-au exprimat disponibilitatea de a colabora  cu școala pentru a oferi posibilitatea unor elevi de a face practică.

Dincolo de problemele legate de practica elevilor, după o oră și jumătate, cu toți participanții s-au despărțit concluzionând că cel mai important este să mai realizăm aceste întâlniri, să aducem în fața copiilor oameni  ce pot oferi nu numai oportunități, dar pot deveni și modele.