PETRE THEODOR SFETESCU, PREFECT DE ILFOV-11/27 aprilie 1899 – 22 decembrie 1904

20161016_0917241S-a născut la 24 Mai 1860 în comuna Greaca, Plasa Olteniţa Judeţul Ilfov. Licenţiat al Facultăţii de drept
din Paris. A intrat în magistratură ca procuror al Tribunalului Ilfov, unde în anul 1890 a fost avansat judecător
de instrucţie şi prim procuror, iar în anul 1892 preşedinte al Tribunalului Teleorman până în 1903 când se retrage
intrând în viaţa politică, înscriindu-se în clubul şi rândurile Partidului Conservator, căruia i s-a devotat
cu trup şi suflet.
Petre Theodor Sfetescu a fost ofiţer al Stelei şi Comandor al Coroanei României, fost prefect al judeţelor;
Romanaţi, Mehedinţi, Dolj, Buzău şi Prahova, a fost senator etc.
Are deja la activul domniei sale însemnate acte de administraţie şi nu mai puţin, un bogat capital de simpatie
şi apreciere din partea şefilor partidului, ca fiind unul dintre principalii factori ai organizaţiei lui politice.
Activitatea desfăşurată în organizaţia micilor dorobanţi şi a culturii gândacilor (de mătase) în judeţul
Ilfov, i-a fost răsplătită prin unanime şi entuziaste felicitări din partea celor în drept.
Energia şi activitatea remarcabilă a domnului Petre Theodor Sfetescu, face să fie, credem, cel mai de
frunte prefect de judeţe al Partidului Conservator.
Petre Theodor Sfetescu este unicul caz din România care a fost prefect la un număr de şase judeţe din
ţară, care, dobândind solide şi temeinice cunoştinţe la Facultatea de Drept din Paris, era trimis să pună lucrurile
la punct şi să facă ordine în administraţie, privind modul de desfăşurare al activităţii în cadrul plăşilor şi al judeţelor
respective, domeniu în care, la vremea sa a devenit foarte cunoscut.
Pentru laborioasa lui activitate, suveranii României l-au apreciat la vremea lui acordându-i distincţii precum
Ofiţer al Stelei şi comandor al Coroanei României.20161016_0918051
In cadrul Parlamentului României, în calitatea sa de senator în mai multe rânduri a avut o serie întreagă
de iniţiative legislative din care unele i-au purtat numele.
Pentru noi olteniţenii, Petre Theodor Sfetescu avea să rămână pentru totdeauna în mintea noastră întrucât,
el este cel căruia i-a aparţinut ideea construirii căii ferate Bucureşti-Olteniţa, iar lucrările au început chiar
în timpul său. In acele vremuri, erau oraşe mult mai mari decât Olteniţa care nu aveau cale ferată.
Construirea căii ferate Bucureşti-Olteniţa a contribuit substanţial la dezvoltarea economică şi socială a
tuturor localităţilor limitrofe traseului căii ferate, şi în mod hotărâtor a oraşului nostru, pe care, în acest fel, la
acordat la reţeaua de căi ferate existentă în România.
Deasemeni, făcâd legătura între portul Olteniţa şi capitala ţării, dintr-o dată s-a făcut simţită revigorarea
vieţii economice şi sociale a oamenilor din această zonă, plus legăturile cu oraşul românesc de atunci,Turtucaia,
de peste Dunăre.
Autorităţile oraşului nostru, spre a cinsti memoria acestui om atât de valoros şi important pentru Olteniţa,
i-a atribuit unei străzi din partea de est a oraşului, numele său şi în plus, în grădina publică i s-a ridicat un
bust, foarte reuşit, care privea spre monumentul şi statuia din grădina publică, ridicat în cinstea memoriei oleniţenilor
căzuţi la datorie în primul război mondial.
Bibliografie: Albumul Prefectului judeţului Ilfov de la 1866 la 1906. Editura G. A. Tacid, Buc. 1906, Stabilimentul
de Arte Grafice, Albert Maer Strada Numa Pompiliu 135.
Edili din vremurile de demult şi olteniţeni de ai noştrii au ştiut să-şi cinstească înaintaşii care s-au făcut
remarcaţi prin construirea unor obiective importante pentru societate, care au dăinuit peste vremuri. Astfel,
între rontul mic şi rontul mare, din grădina publică, pe direcţia colţului nord-vest al parcului şi monumentului
eroilor din primul război mondial, a fost ridicat bustul lui PETRE Theodor SFETESCU, amplasat pe un soclu
de marmură albă de peste doi metri înălţime, situat pe un postament de piatră de 50 cm. , care se termina cu
bustul de bronz de circa 65 cm. al lui Sfetescu.Petru Theodor Sfetescu este cel căruia i-a aparţinut ideia şi în acelaşi timp a susţinut cu sufletul şi cu întreaga sa
fiinţă, cu prestigiul şi cu autoritatea sa de prefect al judeţului Ilfov, construirea liniei de cale ferată Bucureşti-Olteniţa.
Tot în perioada mandatului său de prefect de Ilfov, s-au pietruit cele mai importante şosele din cadrul judeţului
şi au fost construite două poduri metalice.
Unul peste râul Argeş ce face legătura între oraşul Olteniţa şi comuna Chirnogi, apoi în partea de nord a
comunei, şoseaua se bifurcă, la stânga, spre comunele Căscioarele, Greaca, Prundu şi apoi mai la dreapta până
la Giurgiu, iar cealaltă spre comuna Radovanu.
Celălalt, tot peste Argeş, face legătura între comunele Izvoarele, Hotarele, Hereşti şi mai departe, la km.31
ce face joncţiunea cu şoseaua naţională Bucureşti – Olteniţa.
Dar separat de aceste obiective publice – existând şi altele – Petru Th. Sfetescu a dat localităţii Olteniţa şi
o zestre socială de mare valoare prin persoana fiului său Alexandru P. Sfetescu, avocat şi magistrat erudit, care
multă vreme a fost pretorul plăşii Olteniţa.
Ei bine, exponenţii regimului comunist, în preocupările lor de distrugere şi de ruperea legăturilor oamenilor
cu trecutul, fără ca acest bust să-i încurce cu ceva, ca „drept răsplată“, a găsit cu cale să-l distrugă pentru
ca oamenii să-l uite cât mai repede, nu numai pe el dar şi binefacerile acestuia.
Pentru ca imaginile sunt mai convingătoare şi mai complete decât vorbele şi descrierile care nu totdeauna
reuşesc să redea realitatea adevărată, prin amabilitatea lui Lică Eclemea, în anul 2006 în vârstă de 89 de ani,
am intrat în posesia unei fotografii făcută în anul 1941, în grădina publică, pe o bancă, cu un grup de prieteni,
având în spatele lor bustul lui Petru Th. Sfetescu.
O stradă din Olteniţa a purtat mulţi ani numele lui Petru Th. Sfetescu, până la venirea la putere a regimului
comunist.
Despre pieţe, străzi şi denumirea lor, în lucrarea de faţă există un capitol separat detaliat.
In publicaţia periodică „Dunărea de Jos“ revistă de cultură şi etnografie, Anul I, nr. 11-12, noiembrie-decembrie
1995, ce apare la Călăraşi şi care conţine Suplimentul OLTENIŢA 480“, sub semnătura juristului
Liviu Capşa a apărut articolul intitulat „OLTENIŢA 480“. Este vorba de împlinirea a 480 de ani de la atestarea
Olteniţei, cu ocazia emiterii unui hrisov de Neagoe Basarab în anul 1515, la Olteniţa.
PRIMA MEDALIE BĂTUTĂ DE ORAŞUL OLTENIŢA LUI PETRU THEODOR
SFETESCU PREFECTUL JUDEŢULUI ILFOV
Cu prilejul inaugurării căii ferate Bucureşti-Olteniţa, locuitorii oraşului Olteniţa şi ai Judeţului Ilfov, au
bătut o medalie de bronz aurit lui Petru Theodor Sfetescu prefectul judeţului Ilfov ca o recunoaştere a meritelor
sale în realizarea acestui important obiectiv economic prin care Oltaniţa a fost racordată la reţeaua naţională
de Căi Ferate a României, înaintea altor oraşe mult mai mari.
Medalia, de mărimea celei de mai jos grevată de Carniol Fiul, se află spre păstrare la Muzeul de Arheologie
Civilizaţia Culturii Gumelniţa Olteniţa, aversul şi reversul prezentându-se astfel:
AVERS
Pe prima jumătate de sus a medaliei, în semicerc, scrie; LUI PETRU TH. SFETESCU ENERGICUL ŞI
ACTIVUL PREFECT DE ILFOV.
Pe jumătatea de jos a medaliei, bineânţeles, tot în semicerc scrie:
PENTRU REALISAREA CONSTRUCŢIEI CĂII FERATE BUCUREŞTI OBOR OLTENIŢA. La mijlocul
medaliei scrie:
RECUNOŞTINŢA OLTENIŢENILOR ŞI LOCUITORILOR ILFOVENI 14/27 NOIEMBRIE 1905.
REVERS20161016_0920191
La mijloc este gravată efigia prefectului. Iar în jumătatea din partea de jos – tot în semicerc scrie:
LUI PETRU TH. SFETESCU ENERGICUL ŞI ACTIVUL PREFECT DE ILFOV, PENTRU REALISAREA
CONSTRUCŢIEI CĂII FERATE BUCUREŞTI OBOR -OLTENIŢA.
177
Insemnătatea acestei medali este deosebită, întrucât a fost prima bătută în anul 1905, adică la 52 de ani de la fondarea
oraşului, amintind de o realizare şi de un eveniment extrem de important, cum şi de un om cu totul deosebit.
Această medalie a fost şi a rămas pentru eternitate prima şi abia după 98 de ani, în 2003, adică cu prilejul aniversării
a 150 de ani de la fondarea oraşului la23 aprilie 1853, avea să fie bătută o a doua medalie.
Petru Th. Sfetescu a fost unicul caz neegalat, în decursul existenţei României care a fost prefect în şase
judeţe; Romanaţi, Mehedinţi, Dolj, Buzău, Prahova şi Ilfov, trimis spre a pune ordine în administraţie.
MEDALIA –
Arăt în lucrarea de monografie că Petru Sfetescu a fost un timp prefect de Ilfov şi că în acea perioadă a
determinat, a convins şi grăbit executarea lucrărilor care a condus la construirea căii ferate Bucureşti-Olteniţa,
stimulând desvoltarea localităţilor prin care trece calea ferată şi a celor limitrofe, cum şi a Olteniţei.
Exponenţii regimului comunist din Olteniţa, au făcut ca într-o noapte să dispară bustul din bronz, astfel
ca ulterior să aibă motiv pentru a demola şi soclul.

Error