OLTENITA DE ALTADATA-OBORUL !

Oborul era locul unde se făceau toate operaţiunile de vînzări şi cumpărări de cereale. Era cea mai mare
şi cea mai însufleţită piaţă din Olteniţa pentru că aici aduceau micii agricultori bucatele „cum se spunea odată“,
rezultatul muncii lor de pe ogoare. Olteniţa era grânarul propriei sale plăşi, mai ales pentru satele şi comunele
de pe malul Dunării.OBORUL sau TÂRGUL DE VITE. Era un loc împrejmuit, lângă castelul de apă. În spate se vede „Moara
Dunărea“. Obligatoriu toate vitele destinate tranzacţiilor de vânzare-cumpărare se aduceau în incinta împrejmuită, şeful oborului cerea acte de sănătate a animalului și încasa taxa cuvenită oborului.

Activitatea prea intensă în unele zile de târg era însoţită uneori de multe neînţelegeri ivite între ţărani şi
negustorii de cereale şi între samsari şi negustori. De aceea situaţia a impus stabilirea unor reglementări ale
vieţii comerciale din obor care să cuprindă, pe cât posibil toate operaţiunile ocazionate cu această îndeletnicire.
Prin urmare redau mai jos.
REGULAMENTUL aspra operaţiunilor de vânzări şi cumpărări de cereale FĂCUTE ÎN OBORUL OLTENIŢA-Art. 1. Pentru oborul de cereale se fixează marea piaţă Mercur în întindere de 12.000 m.p. începând de la
localul de percepere înspre partea de nord, est şi vest, punând o figură de 4 laturi egale. Acest teren nu se va
marca prin „oricari“ semne.
Art. 2. Vânzările şi cumpărările în obor sunt permise în toate zilele şi între orele: de la 1 aprilie până la 1
august, de la orele 6 dimineaţa până la 12 şi de la orele 2 până la orele 7 p.m. De la 1 august până la 1 octombrie
de la orele 7 dimineaţa până la orele 12 şi de la orele 2 până la orele 6 p.m.
De la 1 octombrie până la 1 aprilie, de la orele 8 dimineaţa până la orele 12 şi de la 2 până la orele 5 p.m.
Art. 3. Semnalul începerii operaţiunilor în obor se va da de către perceptorul comunal al oborului prin ridicarea steagului ce este în curtea localului de percepere, iar încetarea operaţiunilor prin lăsarea steagului.
Art. 4. Carele cu cereale ce vin spre vânzare nu pot staţiona în nici o parte din raza oraşului ci numai în
oborul destinat pentru acest scop.
Art. 5. Nici un cumpărător, curtier, dragoman sau altă persoană străină n-are voie a cumpăra, a trata sau
a se preumbla printre carele cu ceriale din obor cât timp steagul va fi lăsat.
Art. 6. Este strict interzis ieşirea înaintea carelor afară din oraş şi în oraş până la raza limitată a oborului,
fie pentru a le cumpăra, fie a le arvuni, sau a le însoţi până la obor. Oraşul Olteniţa fiind în continuitate cu comuna Olteniţa-Rurală, având aparenţa a forma o singură comună pentru acest scop, vânzările şi cumpărările
cu caracter de a forma un al doilea obor, nu vor fi permise în Olteniţa-Rurală.
Art. 7. Vânzările şi cumpărările de cereale în obor şi din magazie se face în hect. socotindu-se şapte hect.
într-o chilă.
Art. 8. Orice cumpărător în obor este obligat a explica vânzătorului de locul unde va descărca marfa şi
numai după ce vor conveni asupra preţului dând şi arvună vânzătorului care nu va putea fi mai mică de 5 lei
pentru fiecare car, atunci se consideră vânzarea efectuată.
Art. 9. Orice tratare de vânzare se va face între două părţi, nu este permis altei persoane a se amesteca în
tocmeala lor.
Art. 10. Cumpărările de cereale în obor şi din magazie se vor face:
1. De înşişi cumpărătorii;
2. Prin curtieri oficiali sau însărcinaţii lor;
3. Prin dragomani sau samsari.
Art. 11. Curienii şi dragomanii nu vor putea face cumpărături în comptul (contul) lor, ci numai pentru
alţii.
Art. 12. Cumpărătorii sunt obligaţi a avea carnete în însuşi tipărite. În ele se va cuprinde numele vânzătorului şi comuna, numele cumpărătorului, numele pentru cine s-a cumpărat, felul cerealelor, numărul carelor,
preţul pe hectolitrul sau chilă, arvuna dată şi locul unde va descărca marfa, iar în josul biletului, semnătura
celui care a efectuat cumpărarea.
Art. 13. Carnetele vor fi numerotate şi semnate pe ultima pagină de primar având şi ştampila comunei.
Art. 14. Vânzătorii sunt obligaţi a aduce la biroul oborului o probă de fiecare car de marfă vândută care
va fi în cantitate suficientă ca în caz de necesitate, să se poată cântări. Acestre probe vor servi de control în
caz de neînţelegere ce s-ar ivi în privinţă. Asemenea se va urma şi pentru mărfurile ce se vând din magazii
pentru export.
Art. 15. Vânzătorul este obligat ca îndată după efectuarea vânzării să se ducă cu biletul liberat de cumpărător la cancelaria oborului spre a se viza de perceptorul respectiv. Orice bilet nevizat, sau constatându-se că
nu posedă asemenea bilet, se vor considera ca contravenienţi atât vânzătorul, cumpărătorul cât şi comerciantul
pentru care s-a cumpărat marfa.
Art. 16. Dreptul de a fi dragoman sau samsar se va da de către primar în baza autorizaţiunii consiliuluiComunal Şi aceasta urmat după o cerere.
Art. 17. Pentru a fi cineva dragoman sau samsar trebuie să îndeplinească următoarele condiţiuni:
1. Să fie român sau naturalizat
2. Să fie recunoscut că se bucură de o bună reputaţie
3. Să aibă practica comerţului de cereale de 3 ani
4. Să fie stabilit în comună de cel puţin 1 an.
5. Să aibă etatea de la 25 de ani în sus.
6. Să depuie o cauţiune de 200 lei la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni în numerariu sau efecte publice,
iar recipisa se va păstra la casa primăriei.
81
Art. 18. Cauţiunea menţionată la art. 17 alin. 6, va servi pentru amenzile de contravenţiuni şi pentru orice
pagube s-ar cauza exercitării profesiunii lor. De nu se va libera şi nici nu poate fi urmărit decât după ce vor renunţa de-a mai exercita profesiunea pentru care a fost depusă.
Art. 19. Cauţiunea depusă dacă se va reduce prin amenzi sau alte plăţi ce urmează a fi complectată cel
mult în timp de 20 de zile.
Art. 20, La caz dacă cauţiunea nu va fi complectată în timpul menţionat. la art. 19 ei vor piede calitatea
de a fi dragoman sau samsar.
Art. 21. Nu sunt admişi a fi dragomani sau samsari cei condamnaţi pentru crime sau pentru următoarele
delicte:
1. Ca autori principali, complici sau tăinuitori, furt, escrocherie, abuz de încredere, fals, şi atentate la bunele moravuri.
2. Faliţi nereabilitaţi
3. Cei ce au pierdurt drepturile politice şi civile
4. Acei cărora li s-a ridicat permisiunea pentru fapte incorecte în timpul profesiunii lor.
Art. 22. Vor pierde dreptul de a fi dragoman sau samsar pe timp de un an:
1. Acei ce se vor constata că au făcut cumpărări pentru ei sau pentru alţi dragomani.
2. Acei cari în timp de un an socotit de la prima contravenţiune vor cădea în recidivă.
3. Acei carei se vor dovedi că au conduită necuviincioasă faţă de comercianţi sau alte persoane.
Art. 23. Curtierii oficiali pentru operaţiunile lor în obor pot să-şi apropie pe alte persoane recunoscutre
de consiliul comunal, conform art. 16 din acest regulament, în acest caz ei vor prezenta o declaraţiune înscrisă
din partea curtierilor către primărie. Ei sunt direct răspunzăptori de aceste persoane prin garanţia ce o au depusă
conform art. 23 din regulamentul burselor de comerciu.
Art. 24. Pentru operaţiunile ce vcor face în obor atât curtierii cât şi dragomanii vor avea ca onorar:
– 1 leu de chilă de rapiţă şi fasole;
– 0,80 lei de chila de grâu
– 0,60 lei de porumb, orz, ovăz şi mei.
Art. 25. Venirea carelor de cereale în oborul oraşului spre vânzare nu pot intra decât prin şoseaua TraianOlteniţa-Rurală şi podul de peste Argeş-Chirnogi.
Art. 26. Descărcarea cerealelor la locul destinat se va face pe cât posibil fără întârziere. Productele se va
măsura şi rade cu măsuri verificate.
Art. 27. Dacă în timpul descărcării se va părea că marfa nu este toată întocmai după proba depusă biroului
şi ar da naştere la neînţelegeri, atunci primarul sau delegatul său, în urma unei cereri înscrisă de partea părţilor,
dimpreună cu un comerciant desemnat de ei va proceda la constatare. Opiniunea lor se va consemna într-un
proces-verbal care va decide reducerea. Asemenea se va proceda de la vânzarea mărfurilor ce se încarcă din
magazii pentru export.
Art. 28. După descărcarea mărfii, urmează imediat plata.
Art. 29. Proprietarii sau chiriaşii magazinelor de cereale sunt obligaţi ca imediat după descărcarea şi plecarea carelor să cureţe curtea, trotuarul sau strada de necurăţeniile ce s-ar fi făcut.
Art. 30. Scoaterea cerealelor sau vânturarea lor pe trotuare, strada sau piaţa este interzisă.
Art. 31. Este interzis tuturor a da nutreţ vitelor pe trotuare, stradă, piaţă sau obor.
Art. 32. După 15 zile de la publicareae acestui regulament în M.O. nimeni nu va avea dreptul a face operaţiuni în obor şi vânzări din magazie dacă nu-şi va fi aranjat poziţiunea conform acestui regulament.
Art. 33. Contravenienţii acestui regulament pe lângă aplicarea măsurilor menţionate în el vor fi daţi judecăţii şi pedepsiţi conform codului penal.
(Din BULETINUL CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DIN BUC. 1904).
CONCLUZII :
Din cele de mai sus rezultă că în urmă cu un secol, modul de desfășurare a operațiunilor de vânzare- cumpărare a cerealelor făcută în oborul de la Oltenița, era reglementat de un Regulament care impunea ordinea,
disciplina și respectarea legalității.
Îmi pare rău însă că din respect față de adevăr, trebuie să arăt că în zilele noastre, la o distanță de un secol,
nu mai avem un asemenea regulament. Este regretabil că, nu numai că nu am fost în stare să facem un alt regulament mai bun, dar nu am fost în stare cel puțin, să-l păstrăm pe cel de atunci, pentru că în timp lucrurile
s-au deteriorat iar, odată cu ele și caracterele oamenilor. (EXTRASE DIN VOL -MONOGRAFIA ORASULUI OLTENITA de PAUL AMU)