OLTENITA DE ALTADATA-CRONOLOGIA LEGISLATIEI COMUNISTE -APLICATA IN ROMANIA ANILOR 50 IN DOMENIUL AGRICOL ! !

EXTRASE DIN VOL-MONOGRAFIA ORASULUI OLTENITA de AMU PAUL !                                                                              ANUL 1949
1 ianuarie Se publică Planul General Economic al R.P.R. pe anul 1949 în agricultură, obiectivul principal
este pregătirea şi realizarea măsurilor care să asigure îndrumarea acestui sector spre socialism.
14 ianuarie Se stabilesc cotele de lapte ce vor fi predate statului de exploatările agricole, crescătoriile şi
fermele particulare şi lăptării care deţin cu orice titlu vaci şi bivoliţe de lapte. Pentru fermele
particulare se colectează 200 l/an la o vacă, 600 l/an la două vaci şi 1100 l/an pentru trei vaci.
15 ianuarie Apare legea privind sancţionarea unor crime care primejduiesc securitatea statului şi propăşirea
economiei naţionale. Se pedepseşte cu moartea „darea de foc sau distrugerea în orice mod a
produselor industriale, agricole sau a pădurilor“ (art. 2, lit.c).
2 martie Apare Decretul 83 care lichidează resturile proprietîţile moşiereşti, rămase după aplicarea
Legii 18/1945. Fac obiectul exproprierii pământurile cu tot inventarul viu, mort şi clădiri,
instalaţii agricole, produsele agricole, precum şi creanţele, titlurile şi participările decurgând
din activitatea exploatărilor Moşiereşti (art. 2). Rezistenţa la confiscarea sau tăinuirea bunurilor
se pedepseşte cu 5-15 ani de muncă silnică şi confiscarea averii. (art.4). Nicolae Ceauşescu este
numit ministru adjunct la Ministerul Agriculturii (avea doar patru clase primare şi doar 31 de ani).
2-3 martie Se procedează la evacuarea cu forţa a proprietarilor vizaţi de Decretul 83/1949.
3-5 martie Are loc Plenara C.C. al P.M.R. Se declanşează campania de colectivizare şi de „îngrădire a
chiaburilor“. Faţă de Plenara C.C. al Uniunii Sovietice din 1929, care cerea lichidarea culacilor,
Plenara P.M.R. fixează ca obiectiv imediat îngrădirea chiaburimii, urmând să se treacă la
politica de „desfiinţare completă a exploatării chiabureşti la sate, mobilizând în această luptă
întrega ţărănime muncitoare, când condiţiile vor fi pregătite.“
6 aprilie Se instituie regimul supravegherii muncilor agricole în cursul anului 1949.
30 aprilie Apare Decretul 183 privind sancţionarea infracţiunilor economice. „Dosirea, distrugerea ori
denaturarea produselor sau mărfurilor“ se pedepsesc cu munca silnică de la 5 – 15 ani şi
amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei (Art. 4, lit.d). Nerespectarea Planului de Stat se
pedepseşte cu închisoare corecţională de 1 – 12 ani şi cu amendă de la 10.000 lei la lei (art.2,
lit.a).
5-6 mai Incidente în comuna Lunca, jud. Năsăud. Secretarul organizaţiei de bază P.M.R. este bătut de
ţărani.
mai -Excesele activiştilor P.M.R. provoacă reacţia ţăranilor din satul Roma, judeţul Botoşani. Au loc
ciocniri cu trupele de Securitate. Focarele de rezistenţă sunt lichidate prin folosirea armamentului.
5 iulie Incidente în comuna Arpăşel, jud. Bihor. Ţăranii protestează împotriva colectivizării.
„Nu vrem colhoz. Nu ne trebuie comunism. Nu vrem să mâncăm mămăligă de la Gospodăria de
Stat“ sunt câteva din lozincile strigate de răsculaţi. Activiştii P.M.R. din comună sunt luaţi ostatici.
La sosirea trupelor de Securitate în comună, ţăranii protestează. „Să nu se ridice chiaburii care
ne-au dat pâine albă şi am trăit bine cât am lucrat la ei“.
5-6 iulie Comisia agrară a comitetului central al P.M.R. stabileşte primul statut model al Gospodărilor
Agricole Colective. Scopul G.A.C.-urilor este de a asigura „victoria asupra chiaburilor,
exploatatorilor şi duşmanilor celor ce muncesc“.(Nu! Scopul era confiscarea)
14 iulie Se stabileşte impozitul agricol. „Legea impozitului agricol contribuie la îngrădirea puterii
economice a chiaburilor şi la limitarea exploatării maselor ţărănimii muncitoare, obligând pe
chiaburi a vărsa statului o parte însemnată din veniturile lor, create prin exploatarea sărăcimii satelor.
O asemenea politică fiscală de „dreptate socială“, s-a practicat numai în Ţara Socialismului
– U.R.S.S. Şi se introduce numai în ţările în care forţele clasei muncitoare şi ale maselor populare
conduse de partidele marxist-leniniste au răsturnat puterea claselor exploatatoare, au realizat regimul
de democraţie populară şi au trecut cu succes la construirea socialismului.
21 iulie Se stabileşte regimul colectării cerealelor. „Producătorii agricoli sunt obligaţi să predea statului,

la preţ oficial, o parte din prisosul recoltei lor de cereale“ (art. 1, lit.L). Cotele sunt stabilite de
Comisia de Stat pentru Colectarea Cerealelor (art.3 alin.L). Consiliul de Miniştri va putea
extinde aplicarea prezentului Decret la orice fel de produse agricole (arat. 13). Se aprobă planul
pentru colectarea cerealelor din recolta anului 1949. Planul este întocmit de Comisia de Stat
pentru colectări şi aprobat de Consiliul de Miniştri (art. 1). Nici un producător nu poate treiera
înainte de a primi procesul-verbal în care se menţionează cantităţile de cereale care trebuie
predate. (art. 4 alin.2). Nepredarea cotelor se pedepseşte conform Decretului 183/1949 (art.2).
23-28 iulie Incidente în mai multe comune din jud. Bihor. În comunele Spinuş, Păclişa de Barcău, Sasig,
Mişca, Tria şi Derimişoara, ţăranii refuză să iasă la seceriş şi treieriş, în cadrul campaniei
de strângere a cotelor. Miliţia şi Securitatea restabilesc ordinea.
24 iulie Se inaugurează primele cinci G.A.C.-uri: „Zorile“ din Turnişor, Sibiu; „Drumul Nou“ din
Zăbreni, Arad; „Ogorul Roşu“ din Laslea, Târnava Mare; „Victoria Socialismului“ din
Răşcani, Vaslui; „Tractorul Roşu“ din Lunca de Jos, Cluj.
25 iulie Incidente în comuna Tăut, jud. Bihor. Se distribuie manifeste printre ţărani; „Atenţiune ţărani,
fără nici un pic de teamă la luptă cu dânşii pentru cereale. Un bob de grâu să nu daţi acum la
nimeni. Veniţi din toată ţara să luptaţi.“
26 iulie Incidente în comuna Sişterea jud. Bihor, Peste 300 de ţărani, adunaţi în faţa Comitetului
Provizoriu strigă: „Daţi-ne pâine“. Miliţia intervine, se fac arestări, răsculaţii protestează.
Se trage în ţărani. Se înregistrează un mort.
29 iulie Izbucneşte răscoala ţărănească din jud. Bihor. La Girişul Negru, ţăranii adunaţi în faţa
Comitetului Provizoriu strigă: „Vrem pâine! Nu vom lăsa nici un bob de grâu să iasă din
comună!“ Din comunele Batâr şi Talpoş coloane de ţărani se îndreptă spre comuna Tăut. Se
scandează lozinci: „Afară cu comuniştii! Trăiască Tito! Nu aveţi frică că vine Miliţia, că
nu trage cu arma, că are ordin“. Este incendiată arhiva Comitetului Provizoriu, iar legăturile
telefonice sunt întrerupte. Trupele de intervenţie ale Securităţii sunt primite cu focuri de armă.
Răscoala se extinde în comunele Cociuba Mare, Ucuriş, Susag, Coroiu, Ianoşda, Tăut, Belfir,
Bicaciu, Craiova, Marginea, Satul Barba, Sldabanghiu de Barcău, Ghida,, Cohani şi Abram.
Înarmaţi cu furci, topoare şi sape, ţăranii devastează primăriile, incendiază procesele-verbale
de impunere a cotelor şi steagurile roşii al P.M.R. Se scandează: „Nu vom da nici un bob de
grâu ca să iasă din comună“. După 1 august satele răsculate sunt ocupate de trupe de Miliţie
cu un efectiv de 315 oameni şi securitate cu 65 oameni. SUNT EXECUTAŢI IMEDIAT
16 ŢĂRANI. SE DISPUNE ÎNCERCUIREA LOCALITĂŢILOR INTERZICEREA ACCESULUI
ÎN COMUNE şi organizarea de patrule pentru supravegherea cetăţenilor. Încomunele Batâr,
Talpoş și Tăut sunt staţionate DOUĂ COMPANII ŞI DOUĂ PLUTOANE conduse de
comandantul Batalionului 7 de Securitate. În comunele Girişul Neru, Belfir şi cociuba Mare,
TREI COMPANII; în comuna Baciu, DOUĂ PLUTOANE. Din comuna Coroiu
SUNT DEPORTATE 16 PERSOANE AVAND ÎNTRE 10 ŞI 63 DE ANI. Din comuna Talpoş
SUNT DEPORTATE 28 DE PERSOANE ÎNTRE 1 şi 74 de ani. Din comuna Tăut SUNT DEPORTATE 21 de persoane între o lună şi 72 de ani. Din comuna Craiova 23de persoane între 2 şi
72 de ani. Din comuna Susag 17 persoane între 16 luni şi 72 de ani. Din comuna Belfir 20 de persoane între 7 luni şi 69 de ani. Din comuna Cociuba 16 persoane între 2 şi 70 de ani. Din comuna
Batâr 24 de persoane între 7 şi 67 de ani. Din comuna Bicaciu 20 de persoane între 5 luni şi 64 de
ani. Din comuna Girişul Negru 28 de persoane între 2 şi 62 de ani. Din comuna Ucuriş, 31 de persoane între 1o luni şi 70 de ani.
31 iulie Incidente în comuna Rogogeşti jud. Rădăuţi. Ţăranii protestează împotriva sistemului de
colectrare. Se scandează: „Afară cu bolşevicii. Nu avem nevoie de autorităţi comuniste“.
Miliţianul din comună este bătut de ţărani.
1 august Apare Decretul privind înfiinţarea G.A.C.-urilor. Decretul conţine două articole: Art. 1
Se aprobă organizarea Gospodăriilor colective. Art.2 G.A.C.-urile se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturii (unde am văzut că adjunct era Nic. Ceauşescu) prin hotărâri
ale Consiliului de Miniştri.
1- 2- august Răscoala ţărănească din jud. Arad. Sunt cuprinse comunele: Gurba, Chereluş, Sepreuş,
Motitori, Someşgheş, Apateu, Berechiu, Sintea Mare, Atea. La Berechiu s-a strigat: „Vrem

pâine şi nu mălai. Vrem libertate“. La Sepreuş este incendiat sediul Comitetului Provizoriu
şi arhiva. La Someşgheş este bătut preşedintele Sfatului Popular Judeţean, iar firele telefonice sunt întrerupte. TRUPELE DE MILIŢIE ŞI SECURITATE OCUPĂ SATELE RĂSCULATE. La Someşgheş SUNT ÎMPUŞCAŢI DOI ŢĂRANI, la Sepreuş
ŢĂRANI, sub pretextul că au încercat să evadeze. DECI ERAU ARESTAŢI. La Apateu 3
ţărani şi la Barechiu un ţăran. În total sunt executaţi 12 ţărani. Se procedează la arestare şi
deportări. Din comuna Sepreuş sunt arestate 57 de persoane; din comuna Apateu 22 de persoane; din comuna Berechiu 18 persoane; din comuna Someşgheş 4 persoane. La 3 august,
arestaţi sub escortă prima garnitură de bou-vagon cu 33 de deportaţi pleacă din staţia CFR
Cermeniu.
5 august Se aduc modificări Decretului 189/1949.
6 august Răscoala ţărănească din comuna Calafindeşti jud. Suceava. Sunt atacate postul de Miliţie
şi sediul Comitetului Provizoriu. Ciocniri cu forţele de intervenţie; 13 arestări, numeroşi răniţi
şi 4 morţi.
7 august Se inaugurează primul G.A.C. din jud. Mehedinţi în comuna Vanjuleţ.
20 august Se înfiinţează 17 G.A.C.-uri. Din totalul de 17 G.A.C.-uri câte două se află în judeţele Olt,
Ialomiţa şi Covurlui. Se procedează cu înzestrarea G.A.C.-urilor cu bunuri din patrimoniul
statului. Majoritatea bunurilor provin de la G.A.C.-uri (iar acestea din confiscări).
22 august Gheorghiu Dej îi avertizează pe chiaburi că „regimul de democraţie populară“ va zdrobi
„fără cruţare orice încercare de grupare sau de rezistenţă a duşmanului faţă de măsurile
economice şi sociale luate de partid şi de guvern“.
11 octombrie Se aprobă planul pentru recoltarea cantităţilor de cartofi din recolta anului 1949.
20 octombrie Se procedează la identificarea bunurilor supuse confiscării în baza diferitelor dispoziţii
legale şi pentru punerea în circulaţie a celor necesare circuitului economic.
7 noiembrie Gheorghiu Dej apreciază că cele 55 de G.A.C.-uri înfiinţate reprezintă „O FORMĂ
SUPERIOARĂ DE AGRICULTURĂ“ şi că „IDEIA MUNCII COLECTIVE PĂTRUNDE
TOT MAI ADANC ÎN MASELE ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE“.
3 decembrie Se aprobă planul pentru colectarea porumbului din recolta anului 1949.
8 decembrie Se stabileşte procedura de depozitare şi repartizare a mărfurilor confiscate în baza
Decretului 183/1949
14 decembrie Gheorghiu Dej dă încă un avertisment chiaburimii: „Chiaburimea trebuie izolată de
masele ţărănimii muncitoare, trebuie lichidată influenţa pe care o mai exercită asupra
unei anumite pături a ţărănimii muncitoare“.
28 decembrie Se înfiinţează noi G.A.C.-uri. Dintr-un total de 83 G.A.C.-uri, câte trei se află în judeţele
Caras şi Bihor.
31 decembrie Bilanţul G.A.C.urilor înfiinţat în 1949: 56 de unităţi cuprinzând 4085 gospodării
ţărăneşti, cu o suprafaţă de 14692 ha., din care 3302 ha provenind din fondul funciar aflat
în proprietatea statului.
ANUL 1950
19 ianuarie Se înfiinţează G.A.C. „7 Noiembrie“ Se continuă înzestrarea G.A.C.-urilor cu bunuri.
14 februarie Apare Decretul 33 care aduce modificări decretului 183/1949.
18 februarie Se înfiinţează COMITETUL DE STAT PENTRU COLECTAREA PRODUSELOR AGRICOLE. Comitetul va întocmi „planurile de colectări, contractări şi cumpărări de produse
agricole“, care vor fi prezentae spre aprobare Consiliului de Miniştri. Comitetul „va conduce
operaţiunile de colectare a LIVRĂRILOR OBLIGATORII DE PRODUSE AGRICOLE“
Apare Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri ale R.P.R. privind campania
însămânţărilor din primăvara anului 1950. Politizarea campaniei agricole; „Campania însămânţărilor de primăvară se desfăşoară în condiţiunile ascuţirii luptei de clasă când duşmanul caută pe toate căile şi prin toate mijloacele, atât la sate cât şi la oraşe, SĂ
SABOTEZE OPERA DE CONSTRUIRE A SOCIALISMULUI ÎN ŢARA NOASTRĂ.
De aceea organizaţiile de partid şi de masă, întărind vigilenţa de clasă, trebuie să mobilizeze
întreaga ţărănime muncitoare în această importantă campanie“.

24 martie Apare Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) nr. 284 privind predarea altor produse
agicole, în contul cotelor datorate statului.
30 martie Consiliul de miniştri aprobă înfiinţarea a 47 G.A.C.uri. Apare H.C.M. nr.294 privind
consolidarea continuă şi dezvoltarea G.A.S.ţurilor Întreaga producţie agricolă, vegetală şi
animală va fi predată statului (art. 9). „Numirea şi nlocuirea directorilor din GAS se fac
exclusiv de către Ministerul Agiculturii R.P.R. (art.12). Se revizuiesc normele de muncă în
agricultură.
7 aprilie Gheorghiu Dej declară că 10000 de gospodării ţărăneşti au intrat în primele 176 G.A.C.-uri.
8 aprilie Se reglementează predarea obligatorie de lână din producţia anului 1950.
20 aprilie Se înfinţează noi G.A.C.-uri.
25 mai Apare Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privind pregătirea şi executarea
la timp a strângerii recoltei şi executarea la timp a planului de colectări.
26 mai Se stabileşte regimul de colectare a produselor agricole vegetale. Impunerea cotelor se
face de către Preşedintele Comitetului Judeţean al Comitetului de Stat pentru Colectarea
Produselor agricole, la propunerea împuternicitului de plasă a comitetului de Stat pentru
Colectarea Produselor Agricole. Nepredarea cotelor în termen de 30 de zile de la data fixată
se pedepseşte conform Decretului 183 din 1949, CU ÎNCHISOARE CORECŢIO NALĂ
de la 1 la 12 ani şi amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei (art.1). Se stabilesc cotele obligatorii la produsele agricole. Hotărârea stabileşte cotele la hectar şi preţul produselor agricole.
Întârzierile de peste 30 de zile se penalizează cu majorări până la 20% din cotele fixate.
Nepredarea cotelor se pedepseşte conform Decretului 183/1949.
9 iunie Se continuă înzestrarea G.A.C.-urilor cu bunuri.
10 iunie Apare Decretul 151 privind comasarea şi circulaţia bunurilor agricole.
26 iunie Se continuă înzestrarea G.A.C.-urilor cu bunuri.
1- 10 iulie Revoltă ţărănească în Urziceni. Ţăranii refuză să predea cotele. Sunt cuprinse şi comunele
Roşiori şi Drăgoieşti, unde răsculaţii forţează Miliţia, pentru a-i elibera pe arestaţi. Sunt răniţi
2 miliţieni şi un plutonier de Securitate. O COMPANIE DE SECURITATE ŞI UN PLUTON
DE MILIŢIENI RESTABILESC ORDINEA. SE EFECTUEAZĂ 96 DE ARESTĂRI.
5-12 iulie Răscoala ţărănească în nordul judeţului Vlaşca. Răscoala izbucnită în comuna Ciuperceni
s-a extins ulterior în comunele Siliştea, Baciu, Udeni, Cosmeşti, Blejeşti, Scurtu, Negreni,
Sarbeni, Corbii Mari, Corbii Ciungi ş.a. Bărbaţi, femei şi copii, înarmaţi cu furci, topoare
şi ciomege devastaeză sediile Comitetelor Provizorii, distrug tablourile membrilor Secre
tariatului C.C. al P.M.R., atacă sediile P.M.R., şi posturile de Miliţie, întrerup legăturile
telefonice. Activiștii P.M.R. sunt bătuţi sau alungaţi din comune, au loc ciocniri violente
cu trupele de Miliţie şi Securitatre. Se trage în răsculaţi. Se înregistrează 2 morţi şi 2 răniţi
la Ciuperceni, 3 morţi şi 7 răniţi la Siliştea, un rănit la Sopârleşti, 1 mort şi 8 răniţi la
Udeni, un mort şi 2 răniţi la Corbii mari, 1 mort şi 2 răniţi la Corbii Ciungi, 2 morţi şi 4
răniţi la Darbeni,. Majoritatea răsculaţilor deţin terenuri sub 5 ha. La Ciuperceni: Ioan
Păun Petrescu (4 ha), Ioan A. Catrina (4 ha), Constantin Traian (2,5 ha), Petre Luciu
(2 ha), Dumitru Bratu (3 ha), Cornel P. Călin (4 ha), Ilinca Trăistaru (2 ha) La Purani:
Oprea Ene (2,1 ha), Ion Ene (3 ha), Stanciu Ene (3 ha). SITUAŢIA MATERIALĂ A
CELOR ÎMPUŞCAŢI SE APROPIE DE CATEGORIA ŢĂRANILOR SĂRACI: Marin
Colibaşu din Siliştea, fără pământ, Stana Crăciun fără pământ, Ion Ontică din Purani 1
ha; Dumitru Iorga din Ciuperceni 2,2 ha. Au fost arestate şi anchetate 285 de persoane.
7-8 iulie Incidente în comuna Gruiu judeţul Ilfov, lângă Budeşti. Ţăranii răstoarnă maşina judeţenei
P.M.R. Activiştii P.M.R. sunt bătuţi. Peste 1000 de răsculaţi înconjoară sediul Comitetului
Provizoriu. Două plutoane de Securitate restabilesc ordinea, făcând uz de armă.
9-11 iulie Răscoala ţărănească din comuna Ghimpaţi jud. Giurgiu (fost Vlaşca). Aproximativ 800 de
ţărani cer scăderea cotelor. Ca represalii, O PARTE DIN POPULAŢIE A FOST DEPORTATĂ ÎN DOBROGEA.
11 iulie Răscoala ţărănească din satul Cămineasca, comuna Schitu Jud. Giurgiu. La cererea ac
tiviştilor P.M.R. patru camioane cu militari descind în comună. după somaţie se trage în
răsculaţi. Se înregistrează un mort şi mai mulţi răniţi. „Militarii au urmărit pe ţărani prin
328
gospodăriile lor şi prin păduri, au tras în ei cu armamentul din dotare.
12 iulie Se înfiinţează noi G.A.C.-uri. Incidente în satul Înfrăţirea, comuna Plevna jud. Ialomiţa.
Ţăranii blochează intrarea în sat. Cirsa 500 de ţărani cer să se renunţe la strângerea
recoltelor.
29 iulie Se înfiinţează noi G.A.C.-uri.
23 august Gheorghiu Dej anunţă că numărul G.A.C.-urilor se apropie de 1000.
6 septembrie Se înfiinţează noi G.A.C.-uri. Se continuă înzestrarea GAC-urilor cu bunuri.
26 septembrie Apare Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privind campania muncilor
agricole din toamna anului 1950.
septembrie Revoltă ţărănească în satul Ungureni, com. Vlaşca jud.Gorj. Forţele de miliţie SUNT
DEZARMATE, iar preşedintele G.A.C.-ului este bătut de ţărani. Împotriva răsculaţilor
trupele de securitate au folosit armamentul din dotare.
29 decembrie Se înfiinţează noi G.A.C.-uri.
31 decembrie Bilanţul colectivizării: 1.027 G.A.C.-uri cu 67.719 familii pe o suprafaţă de 277.719 ha.
ANUL 1951
13 ianuarie Se stabileşte regimul de colectare al laptelui. Sunt impuse şi „gospodăriile individuale
de la 8 ha. în sus, CHIAR DACĂ NU AU VITE DE LAPTE (art. 2).- sarcina de colectare
o stabileşte preşedintele Sfatului Popular comunal împreună cu colectorul de stat
pentru colectarea produselor agricole (art. 7). Nepredarea cotelor în termen de 30 de zile
se pedepseşte conform Decretului 183/1949.
17 ianuarie Apare H.C.M. 141 privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea organizării şi
retribuirii muncii în G.A.C.-uri. „comitetele executive al sfaturilor populare regionale
sau raionale sunt obligate să ajute gosodăriile colective la stabilirea normelor de lucru“.
26 ianuarie Apare Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea ziarului
„Scânteia“. Se înteţeşte campania de presă împotriva chiaburilor.
30 ianuarie Comitetul Central al P.M.R. emite o circulară prin care avertizează că „orice presiune
economică sau administrativă faţă de ţăranii muncitori pentru a-i determina să intre în
gospodăria colectivă va fi sancţionată cu severitate“ – DEMAGOGIE.
31 ianuarie Apare Decretul 16 privind impunerea foştilor exploatatori. sunt vizaţi bancherii, marii
industriaşi, marii comercianţi, moşierii, proprietarii de imobile naţionalizate şi „celelalte
elemente ale marii burghezii“ (art.1).
2 martie Apare Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. în vederea consolidării
organizatorico-economică a G.A.C.-urilor. În ţară există 1029 G.A.C.-uri incluzând 65974
familii ţărăneşti. Fiecare memru al G.A.C. va fi OBLIGAT SĂ PRESTEZE ANUAL 80
DE ZILE MUNCĂ. „O atenţie deosebită se va da lămuririi şi mobilizării femeilor
PENTRU A LE CONVINGE DE AVANTAJELE GOSPODĂRIEI COLECTIVE“, iar
organizaţiile de bază ale P.M.R vor deveni „factor mobilizator în lupta pentru întărirea şi
dezvoltarea gospodăriilor colective“.
12 martie Apar Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la alegerea organelor conducătoare de partid.
SE DEZVĂLUIE EXCESELE COMISE ÎN TIMPUL COLECTIVIZĂRII. „UN ÎNSEMNAT NUMĂR DE ACTIVIŞTI DE PARTID ŞI FUNCŢIONARI DIN APARATUL DE
STAT N-AU RESPECTAT PRINCIPIUL LIBERULUI CONSIMŢĂMÂNT LA CONSTITUIREA GOSPODĂRIILOR COLECTIVE“. DEMAGOGIE
3 mai Se stabileşte regimul de colectare a produselor agricole. SUNT SUPUSE COLECTĂRII
URMĂTOARLE PRODUSE: CEREALE, OLEAGINOASE, LEGUMINOASE, LEGUME,
FURAJE, SEMINŢE DE PLANTE FURAJERE (art.3). NU EXISTĂ CRITERII
RIGUROASE DE ÎMPĂRŢIRE PE ZONE DE FERTILITATE. Comitetul de Stat pentru
colectarea produselor agricle şi Comisia de Stat a Planificării având dreptul să treacă
un raion de la o categorie de fertilitate la alta (art. 14). TERMENUL DE PREDAREA
COTELOR SE REDUCE DE LA 30 LA 20 DE ZILE. (art.27). Nepredarea cotelor, declararea unor suprafeţe mai mici, sustragerea de la predarea sau împiedicarea pre329
dării se pedepsesc conform decretului 183 din 1949 (art. 27). Se stabileşte regimul de colectare a produselor agricole vegetale pe anul 1951.
SISTEMUL DE IMPUNERE ESTE PROGRESIV. O familie care posedă 1-2 ha trebuie să
predea 110 kg. produse agricole la ha; la o suprafaţă de 2-3 ha se predau 150 kg/ha; la 3
ha se predau 200 kg/ha, la 10 ha se predau 330 kg(ha. cea ce totalizează 5,3 to. pentru toată
suprafaţa). Grâul, orzul, ovăzul şi mazărea SE PREDAU DIRECT DE LA BATOZĂ
(art. 42 lit.a).
11 mai Gheorghiu Dej condamnă abuzurile comise în timpul colectivizării afirmând că s-au folosit
„METODE DE CONSTRÂNGERE“ şi că „S-AU PRODUS ABATERI GROSOLANE DE
LA LINIA PARTIDULUI“. – DEMAGOG, LICHEA COMUNISTĂ! UNELE COMITETE
RAIONALE ŞI REGIONALE AU ORGANIZAT ÎNTRECERI PE BAZA UNOR PLANURI
ALCĂTUITE DIN BIROU, având ca obiectiv înfiinţarea a cât mai multe gospodării, ceea
ce a dus la un RITM FORŢAT DE CREŞTERE A NUMĂRULUI GOSPODĂRIILOR
COLECTIVE“. DEMAGOG, LICHEA COMUNISTĂ!
24 mai Apare Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a consiliului de Miniştri privind întreţinerea culturilor,
pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe
anul 1951. Se intensifică politizarea muncii în agrcultură. „DIRECTORII ADJUNCŢI
POLITICI ai S.M.T. VOR DUCE O INTENSĂ MUNCĂ POLITICĂ ÎN VEDEREA
MOBILIZĂRII TUTUROR MUNCITORILOR DIN SMT PENTRU EXECUTAREA
CALITATIVĂ ŞI LA TIMP A REPARAŢIILOR, RECOLTATULUI ŞI DEZMIRIŞTITU
LUI“ (p.3).SE CERE IMPLICAREA ELEVILOR LA MUNCILE AGRICOLE: „Strângerea
spicelor este obligatorie imediat după recoltare. Organizaţia U.T.M. va face o largă mobilizare pentru această acţiune (p.5) Se dau indicaţii şi organizaţilor de partid care „VOR
MOBILIZA ORGANIZAŢIILE DE MASĂ ŞI VOR CONTROLA“ cum se asigură
„SECURITATEA ARIILOR“ (p.6)
20 iulie Se înfiinţează noi G.A.C.-uri.
27 iulie Se stabileşte cadrul legal PENTRU CONFISCAREA BUNURILOR PERSOANELOR
DEPORTATE SAU ARESTATE. SE TRECE LA CONFISCAREA BUNURILOR
PĂRĂSITE DE FAMILIILE CELOR DEPORTAŢI SAU ARESTAŢI ÎN CURSUL COLEC
TIVIZĂRII, bunuri de orice fel părăsite timp de un an de zile de către titularii lor (art. lit.d).
18 septembrie Apare Hotărârea C.C: al P.M.R. asupra muncii pe tărâmul construirii G.A.C.-rilor şi al în
tovărăşirilor agricole. SE RECUNOAŞTE CĂ S-AU COMIS ABUZURI. Unii activişti şi
funcţionari de stat, în loc să ducă printre ţărani o MUNCĂ DE CONVINGERE, I-AU SILIT
PRIN MĂSURI BIROCRATICE SĂ ADMITĂ SCHIMBUL DE PĂMÂNT. SE ADMITE
CĂ S-AU FĂCUT EXCESE, FORŢÂDU-SE RITMUL DE CREŞTERE AL G.A.C.-urilor
în fostele judeţe Trei Scaune, Târnava Mică, Alba, Vâlcea şi Argeş.
Se semnaleză lipsa braţelor de muncă. INTRAŢI PRIN CONSTRÂNGERE ÎN G.A.C.-URI,
ŢĂRANII „NU PARTICIPĂ LA ACTIVITATEA GOSPODĂRIEI ŞI UNEORI NU AU NICI
O LEGĂTURĂ DE MUNCĂ CU EA“ – DEMAGOGIE! LICHELE!
Pe de altă parte, se cere ÎNTĂRIREA MUNCII POLITICE ÎN G.A.C.-URI şi ASIMILAREA
MODELULUI SOVIETIC“. Se vor organiza pe scară largă întâlniri şi discuţii ale ţăranilor
care au vizitat U.R.S.S. cu ţăranii muncitori din diverse sate, întâlniri la care acestea vor
povesti CE AU VĂZUT N COLHOZURILE, SOLHOZURILE ŞI S.M.T.-urile din Uniunea
Sovietică.
31 decembrie Se stabileşte regimul colectării cărnii. Nepredarea cotelor la termen sau VÂNZAREA
ANIMALELOR SAU A PĂSĂRILOR ÎNAINTE DE ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR
CĂTRE STAT SE PEDEPSESC conform Decretului 183/1949. Bilanţul colectivizării: 1089
G.A.C.-uri, cu 75379 familii pe o suprafaţă de 301.690 ha.

ANUL 1952
15 ianuarie Se stabileşte regimul colectării laptelui;
Se stabileşte regimul colectării lânii;
Se stabileşte regimul de colectare a laptelui de vacă, bivoliţă, oaie, capră.
25 ianuarie Se stabileşte regimul vânzării produselor agricole de către producători. Se modifică legea
asupra impozitului agricol.
Se stabileşte statutul-model al întovărăşirilor agricole de ţărani muncitori pentru cultivarea
laolaltă a pământului. Primirea în întovărăşire se face: pe baza unei cereri personale semnată
de cel care vrea să se înscrie în întovărăşire“.
9 februarie Se interzice tăierea şi consumul public a unor categorii de animale.
23 februarie Se stabileşte regimul contractării şi valorificării legumelor.
18 martie Se stabileşte regimul colectării produseor agricole vegetale pe anul 1952.
31 mai Se stabileşte impozitul pe venituri pe G.A.C.-uri. Membrii G.A.C. au reduceri de impozit
pentru veniturile gospodăriei personale cu 50%, iar cei ai întovărăşirilor cu 20% (art. 12-13).
CHIABURII AU IMPOZITUL MAJORAT CU 50%. „Listele gospodăriilor chiabureşti se în
tocmesc la propunerea sfaturilor comunale raionale, de către sfaturile populare regionale“.
(art. 14).
7 iunie Apare H.C.M. al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. privitoare la întreţinerea culturilor, pregătirea şi
executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe 1952.
18 iunie Se agravează sancţiunile pentru nepredarea cotelor. În caz de nepredare a cotelor, ţăranii
sunt obligaţi să plătească o amendă „a cărei sumă poate atinge până la de două ori valoarea
produselor nepredate în termen“ (art.1). Dacă datornicul nu şi-a achitat obligaţiile trecute în
somaţie în termen de 10 zile, se PROCEDEAZĂ LA RIDICAREA ACESTORA PE CALE
ADMINISTRATIVĂ FĂRĂ VREO ÎNCUVIINŢARE SPECIALĂ SAU PREALABILĂ DIN
PARTEA ORGANELOR JUDECĂTOREŞTI (art. 2 alin.3).
3 iulie Gheorghiu Dej cere intensificarea campaniei împotriva chiaburilor; „Presa trebuie să
mobilizeze masele ţărănimii muncitoare la luptă neîmpăcată împotriva chiaburilor“.
iulie Se întăreşte prezenţa muncitorească la sate 8000 de muncitori industriali „cu o conştiinţă
de clasă ridicată“ vor fi trimişi ca preşedinţi şi secretari ai Consiliilor Populare comunale.
23 august Gheorghiu Dej aunţă numărul G.A.C.-urilor: 1420, cu 120.000 de gospodării ţărăneşti.
9 setembrie Apare H.C.M. şi a C.C. al P.M.R. privind pregătirea la timp şi în bune condiţii a campaniei
însămânţărilor, recoltărilor şi arăturilor de toamnă. Planul include măsuri pentru G.A.S.,
G.A.C., întovărăşiri şi gospodării individuale.
Se înfiinţează Ministerul Industriei cărnii, peştelui şi laptelui.
24 septembrie Gheorghiu Dej anunţă numărul structurilor colectiviste: aproape 1500 G.A.C.-uri şi
peste 1100 întovărăşiri agricole. Liderul comunist declară că „agricultura noastră este dominată de mica gospodărie ţărănească, care dă o mică cantitate de cereale marfă şi care generează
capitalism spontan şi în proporţie de masă“.
26 septembrie Apare hotărârea C.C. al P.M.R. cu privire la întărirea raioanelor săteşti ale partidului şi inten
sificarea muncii politice de masă la sate.
Se stabileşte ca 85% din „activiştii aparatelor comitetelor raionale ale P.M.R. să fie membrii
de partid, muncitori în industrie, cu un stagiu în producţie de cel puţin 5 ani şi care nu sunt
legaţi de PROPRIETATEA AGRICOLĂ“. — DECI VENETICI.
1 octombrie Începe o nouă campanie de demascare a chiaburilor. Peste 3000 de ţărani intraţi în G.A.C.
vor fi demascaţi drept chiaburi.
31 decembrie Bilanţul colectivizării: 1795 G.A.C.-ri cu 171.445 familii pe o suprafaţă de 736.346 ha şi
1834 întovărăşiri cu 83990 familii, pe o suprafaţă de 187.662 ha.

ANUL 1953
7 ianuarie Se stabileşte regimul transportului, vânzării, cumpărării şi măcinării de produse agricole
supuse colectării.
17 ianuarie Se stabilesc măsurile privind îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în G.A.C.
26 ianuarie Se stabileşte regimul predării obligatorii a laptelui către stat. Gospodăriile
chiabureşti vor preda cote majorate cu 30%. Neprezentarea la termen sau împiedicarea
predării cotelor se pedepseşte cf. Decretului 183/1949.
1 februarie Apare H.C.M. 308 cu privire la terenurile pentru care s-au făcut cereri de trecere în proprietatea statului precum şi la terenurile părăsite. „VOR FI PRIMITE DE CĂTRE STAT
TERENURILE PENTRU CARE SE VOR DEPUNE CERERI ŞI ACTE DE TRECERE A
PĂMÂNTULUI ÎN PROPRIETATEA STATULUI DE CĂTRE: MUNCITORII ŞI
FUNCȚIONARII DIN INSTITUŢIILE ŞI ÎNTREPRINDERILE DE STAT, din organizaţiile
economice şi de masă şi de alte categorii de cetăţeni care, neocupâdu-se efectiv de
agricultură, nu-şi pot lucra pământul“ (art.2).
9 aprilie Se stabileşte regimul predării lânii.
12 aprilie Se reorganizează sistemul de stabilire a preţurilor.
mai Apare Hotărârea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la îngrijirea
culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei, dezmiriştitului, treierişului
şi colectărilor pe anul 1953.
18 iunie Se stabileşte statutul model al G.A.C.-urilor.
19 – 20 august Are loc plenara lărgită a C.C. al P.M.R. Există 1989 G.A.C.-urti cu 732.000 ha şi 1996
întovărăşiri pe o suprafaţă de 250.00 ha.