Monografia comunei Chirnogi-de prof. Ceausu Constantin !Capitolul A !

ceausu 2CAP.A. ISTORICUL MONOGRAFIILOR LEGATE DE                 COMUNA CHIRNOGI

 

 

 

Monografiile au făcut şi fac accesibile unui număr important de oameni, de diferite grade de cultură şi profesii, informaţii preţioase, interesante despre istoricul localităţilor, instituţiilor şi locuitorilor lor, realizările şi nerealizările, principalele evenimente din viaţa comunităţilor locale, contribuţiile lor la marile înfăptuiri ale neamului, bucurii şi compătimiri, după caz.

După ştiinţa noastră, prima monografie despre localitatea Chirnogi este Monografia Bisericii Stupinele, întocmită în anul 1905 de către preotul Marin Moisescu, monografie ce conţine 7 pagini în manuscris.

În afară de istoricul propriu-zis al bisericii, ea conţine şi informaţii interesante despre alte aspecte ale vieţii chirnogenilor până la data redactării.

Tot în primii ani de după anul 1900, învăţătorul I. Ionescu a redactat Monografia localităţii Ghiuvelnia, judeţul Constanţa, devenită Chirnogeni, în urma colonizărilor din Dobrogea de după Războiul de Independenţă de la 1877 – 1878. Monografia conţine 8 pagini dactilografiate şi câteva fotografii, însoţite de informaţii interesante despre comuna matcă, Chirnogi.

În perioada interbelică interesul pentru istoria locală a sporit, fiind stimulat de elanul patriotic prilejuit de marea reuşită din 1918, reîntregirea naţională sau făurirea României Mari, România dobândind un firesc cadru teritorial şi naţional. Autorităţile centrale şi locale, şcolile, bisericile, căminele culturale, intelectualii, au avut ample iniţiative pentru redactat monografii. Prefecturile judeţene şi preturile plăşilor chiar au presat autorităţile locale să aibă astfel de iniţiative. De pildă, la 20 februarie 1934 Primăria comunei Chirnogi a răspuns unui chestionar al Prim-pretorului plăşii Olteniţa, care printre altele solicita şi informaţii despre istoricul comunei. Răspunsul Primăriei era lacunar. Din trecutul comunei Chirnogi se cunosc următoarele date: „satul Chirnogi a fost sat boieresc şi a luat fiinţă în 1850”, ceea ce este inexact. Răspunsul conţine şi informaţii exacte ca cele despre monumental eroilor 1877 – 1878 şi informaţii aproximative despre biserici şi cimitire. Interesante sunt informaţiile despre săpăturile arheologice din 1922 „de la vii” efectuate de Petre Ştefan „asistentul decedatului profesor Vasile Pârvan”, obiectele descoperite fiind „depuse la Muzeul de Antichităţi din Bucureşti”, sau despre acţiunile filantropice ale „decedatului Ghiţă Danielescu”.(1)

O nouă astfel de iniţiativă are loc în anul 1936 când învăţătorul Păun Popeşteanu răspundea unei alte adrese afirmând că există o monografie a localităţii, dar în stadiul de manuscris.(2) Nu ştim dacă această monografie a existat într-adevăr sau a fost doar un răspuns formal. La Biblioteca locală, Chirnogi, există un caiet de memorii al marelui învăţător, cu însemnări sumare, răzleţe, nicidecum o monografie şi pe care sunt şi alte scrisuri.

La 17 februarie 1939, Pretura plăşii Olteniţa a transmis tuturor primăriilor din subordine o circulară pe un ton foarte dur, cărora le reproşa „ca unii primari nu au putut dovedi că posedă oarecari cunoştinţe asupra trecutului istoric al comunei pe care o reprezintă, alţii habar nu au”. În continuare, circulară menţiona că este util a avea aceste cunoştinţe şi recomanda fiecărei comune să-şi înfiinţeze „un registru istoric” care să cuprindă date istorice despre înfiinţarea localităţii, istoricul principalelor instituţii (biserici, şcoli, post de jandarmi, cămin cultural), evenimentele mai importante, participarea la războaie cu numărul soldaţilor, eroilor, decoraţilor, stare economică a comunei, starea culturală şi intelectualii ridicaţi din comună, manifestările care au loc în comună. Răspunsul Primăriei a venit peste trei luni, la 22 mai 1939, un răspuns evaziv, anume „lucrarea pentru istoricul comunei, s-a început şi cum este vorba de o lucrare mare, acum se continuă cu strângerea datelor şi elementelor necesare pentru desăvârşirea acestei lucrări”.(3)

Pretura plăşii Olteniţa, prin serviciul său de statistică, a cerut de la comune în 1941, informaţii despre hărţi vechi, tabele cu date istorice sau monografii, la care Primăria a răspuns „ca la această comună nu se găsesc” astfel de documente.(4)

Pretura Olteniţa a revenit la 28 februarie 1943, răspunsul Primăriei fiind „avem onoarea a va înainta monografia comunei Chirnogi completată cu materialele ce s-au putut aduna de noi, în lipsă de acte şi documente vechi, care nu se găsesc la nici o instituţie din comuna din care s-ar putea culege”.(5)

Prima monografie a comunei Chirnogi este opera învăţătorului Nicolae Manea, unul dintre cei mai reprezentativi dascăli ai şcolilor din Chirnogi din toate timpurile, atât ca învăţător cât şi ca director de şcoală. Lucrarea este intitulată „Monografia comunei Chirnogi, judeţul Ilfov; lucrare personală pentru avansarea la gradul I”, redactată în anul 1944.(6) În 32 de pagini dactilografiate şi cu multe fotografii, Nicolae Manea arată că este „modestul învăţător al satului (…), care iubeşte satul” şi prin misiunea sa „este adevăratul apostol” (7), ceea ce este adevărat, spunem noi, mândri ca am avut marea șansă de a-i fi fost elevi.

Monografia aceasta marchează succint şi corect condiţiile naturale, starea generală a satului, vatra satului, situaţiile statistice, locuinţele, igiena, obiceiurile, ceremoniile, instituţiile satului cu accent pe şcoli, biserici şi cămin cultural, manifestările artistice, viaţa economică, politică, juridică, evoluţia demografică, habitatul etc..

Monografia este una de pionierat, ceea ce îi dă mare valoare. În plus, autorul utilizează un vocabular bogat şi elevat, o exprimare foarte clară şi cu nuanţe naţionaliste şi anticomuniste, ceea ce îl caracteriza, motiv pentru care peste câţiva ani va fi victima epurărilor politice. Deplânge pierderile teritoriale ale României din 1940 cu accent pe pierderea Cadrilaterului, unde au locuit foarte mulţi colonişti din Chirnogi.

Din păcate, din punct de vedere istoric informaţia nu coboară mai jos de anul 1853 când şi chirnogenii şi-au dus contribuţia la fondarea oraşului Olteniţa, după care sare la războaiele Balcanice, puţin despre primul război mondial şi nimic despre al Doilea Război Mondial, care era în curs când lucrarea era deja redactată şi predată.

În anul 1954, Sfatul Popular al comunei Chirnogi, sub semnătura preşedintelui său, Barbu Stancu, răspundea şi el unei circulare a Sfatului Popular al raionului Olteniţa, într-o pagină şi jumătate dactilografiate, publicând o Monografie a comunei Chirnogi, lucrare ce conţinea grave erori istorice, inexactităţi. Astfel „asupra datei înfiinţării satului, cu toate cercetările făcute de noi, nu s-a găsit nici la sfat, nici la şcoale, şi nici la biserici, unde mai ales ar trebui să se găsească, nici un fel de acte din care să reiasă data înfiinţării satului şi nici de unde şi-a luat numele de Chirnogi. Data înfiinţării satului trebuie să fie încă de prin secolul al XVI-lea dacă ţinem seamă de documente (care? n.a.) din care reiese că la anul 1853” şi chirnogenii au contribuit la constituirea oraşului Olteniţa (sec al XVI-lea se încheie în anul 1600, anul 1853 făcând parte din secolul al XIX-lea n.a.), sau despre „data topografică nu se ştie nimic”, dar explică originea numelui de Chirnogi inexact sau că „prima aşezare ar fi făcută pe vremea fanarioţilor ceea ce din lipsă de acte pare verosimil. În sprijinul ipotezei vine şi faptul că satul a fost boieresc”, de asemenea inexact.(8)

În anul 1967 cu prilejul centenarului şcolii Stupinele, al cărui director era coordonatorul acestei lucrări, împreună cu învăţătorul Stan Pană, au redactat monografia respectivei şcoli, dactilografiată, informaţiile obţinându-le în cvasitotalitate din arhive (Arhivele Naţionale Centrale şi arhiva şcolii) şi într-o oarecare măsură din informaţiile obţinute de la bătrânii satului, foşti elevi ai acestei şcoli, refăcută în 1971, la solicitarea ISJ Ilfov colaborând şi prof. Constantin Popa. Monografia a fost folosită în acel an aniversar dar şi în anul 1997, la a 130-a aniversare, o mare aniversare organizată de directorul de atunci al şcolii, prof. Elena Stănimir,  la care au participat mai mulţi inspectori şcolari, cadre didactice de la toate şcolile din comună, foşti elevi şi cadre didactice ale şcolii, autorităţile locale în frunte cu primarul de atunci, Vasile Checiu.

În 1971, învăţătorul Stan Pană şi-a susţinut gradul didactic I cu o lucrare metodică cu accent pe condiţiile materiale ale şcolii Stupinele de la întemeiere până în 1970, anul redactării.

A două monografie a comunei a fost redactată în 1964 tot de învăţătorul Manea Nicolae, care a trebuit să renunţe la nuanţele naţionaliste şi anticomuniste, cu puţine noutăţi. Totuşi coboară cu informaţia la 1780 care este corectă, dar fără să o argumenteze. Oferea informaţii mai bogate despre Eforia Spitalelor Civile, familia Danielescu, evenimentele de la 1888, Reforma agrară de la 1921.

Tonul anticomunist a fost înlocuit cu unul adaptat noilor condiţii politice din România. În 1971 a fost redactată o nouă monografie a comunei Chirnogi de către un colectiv format din înv. Ioan Pop, director adjunct al Şcolii Stupinele, înv. Anghel Paceagiu, inginerii şefi ai celor două C.A.P., Ştefan Tuhar şi Gheorghe Samara, precum şi bibliotecarul comunei Chirnogi, Maria Păduraru. Monografia este în bună parte cea a lui Nicolae Manea la care s-au adăugat noile realităţi ale comunei de după 1960 când în comună s-a încheiat colectivizarea agriculturii.

În anul 1983, Constantin Ceauşu, profesor al Liceului Teoretic din Olteniţa, coautor al prezentei monografii, a redactat o lucrare de istorie locală, pentru obţinerea gradului didactic I, intitulată „Reforma agrară de la 1921 în plasa Olteniţa”, în care comuna Chirnogi este bine reprezentată, inclusiv colonizarea Cadrilaterului cu chirnogeni.

Nici o variantă din aceste monografii nu a fost publicată,  făcând parte din aşa zisele scrieri „de sertar”.

De aceea, ca fii ai satului, ne-am hotărât să redactăm o monografie cât mai amplă a comunei, la nivelul cunoştinţelor, informaţiilor zilelor noastre, o monografie pe care chirnogenii o merită cu prisosinţă.

Sperăm să prezinte interes pentru iubitorii de istorie locală şi nu numai, pentru că ea aduce în atenţia cititorului o perioada îndelungată, frământată şi complexă din istoricul unei localităţi dunărene, Chirnogi.

Lucrarea conţine copii xeroxate, hărţi, citate, fotografii mai vechi şi mai noi, care întăresc afirmaţiile noastre, iar glosarul ajută cititorii mai puţin obişnuiţi cu arhaismele sau termenii ştiinţelor auxiliare ale istoriei.

Note:

1)         Arhivele Naţionale, Filiala judeţului Călăraşi, Fond Primăria Chirnogi, Dosar 23/1934, f. 65;

2)         Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond. Fundaţia Culturala Regală, Dosar 2068/1934, f. 28;

3)         Arhivele Naţionale, Filiala judeţului Călăraşi, Fond Primăria Chirnogi, Dosar 110/1939, f. 88;

4)         Ibidem, Dosar 165/1941, f.13;

5)         Ibidem, Dosar 215/1943, f. 13

6)         Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond MCIP, Dosar 2014/1945, fila 63;

7)         Ibidem, Dosar 2014/1945, fila 64;

8)         Arhivele Naţionale, Filiala judeţului Călăraşi, Fond Primăria Chirnogi, Dosar 406/1954, f. 7-8.


Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 205

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 209

Notice: Undefined variable: content in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 121

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136

Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136