Ministrul Alexandru Petrescu: Acordul dintre Președinția României a Consiliului UE și Parlamentul European generează un impact pozitiv pentru cetățenii UE în sectorul digital

 

         

 

Ministrul Comunicațiilor și Societății Informale, Alexandru Petrescu, anunță că, la 6 februarie 2019, Coreper a confirmat Acordul provizoriu dintre Președinția României a Consiliului UE și Parlamentul European privind reutilizarea pe scară mai largă a datelor finanțate din fonduri publice având un impact benefic asupra tuturor cetățenilor și agenților economici din spațiul european.

“Această reformă reprezintă o etapă importantă în furnizarea de materie primă esențială pentru aplicații de inteligență artificială, dar și pentru alte aplicații care se bazează pe disponibilitatea unor volume mari de date. Ea creează oportunități pentru toate sectoarele economiei, stimulând crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale din România, președinte al Consiliului TTE în domeniul digital.

Volume mari de date deținute de sectorul public, de exemplu date meteorologice și date privind mediul înconjurător, vor fi disponibile mai rapid și mai ușor pentru crearea de noi produse și servicii, precum și pentru dezvoltarea generală a unei societăți bazate pe date. La 6 februarie 2019, ambasadorii la UE au confirmat acordul obținut de președinția română cu Parlamentul European cu privire la o reformă care va aduce la zi normele UE privind reutilizarea datelor din sectorul public, astfel încât să reflecte evoluțiile din domeniul tehnologiilor digitale. Noile norme vor stimula într-o și mai mare măsură inovarea digitală, în special în domeniul inteligenței artificiale. S-a ajuns la un acord provizoriu la 22 ianuarie 2019.

Reforma extinde domeniul de aplicare al normelor privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (ISP) astfel încât să nu mai cuprindă doar organismele din sectorul public, ci să includă întreprinderile publice din sectorul transporturilor și din cel al utilităților publice. Aceste sectoare nu vor avea obligația de a pune date la dispoziție, cu excepția cazului în care se prevede astfel în legislația națională, în legislația Uniunii sau chiar în directiva privind ISP. Însă, dacă doresc să pună datele la dispoziție, vor trebui să respecte aceleași principii ca organismele din sectorul public, inclusiv privind transparența, nediscriminarea și acordurile exclusive. Va exista o garanție împotriva dezavantajelor concurențiale, care va proteja întreprinderile din sectorul public aflate în concurență directă cu companii private.

Reforma introduce conceptul de seturi de date cu valoare ridicată, care vor fi puse la dispoziție în mod gratuit prin intermediul unei interfețe de programare a aplicațiilor (API). Textul prevede șase categorii principale de seturi de date cu valoare ridicată: date geospațiale, date privind observarea Pământului și mediul înconjurător, date meteorologice, date statistice, date privind companiile și structura de proprietate a companiilor și date privind mobilitatea. Această listă va fi actualizată și vor fi selectate seturi de date specifice din cadrul acestor categorii (de exemplu hărți și coduri poștale din categoria datelor geospațiale) prin intermediul legislației secundare.

Normele vor viza și datele provenite din cercetare care beneficiază de finanțare publică și care sunt disponibile deja în baze de date publice și vor încuraja diseminarea de date dinamice, cum ar fi transportul în timp real sau datele meteorologice generate de senzori sau de sateliți.

În general, datele din sectorul public vor fi disponibile în mod normal fie gratuit, fie la un preț egal cu costul marginal. Însă, deoarece unele organisme din sectorul public trebuie să genereze venituri, în anumite situații se permite perceperea unor taxe limitate.

Noua directivă promovează, în plus, utilizarea datelor deschise (date în formate deschise care pot fi utilizate liber și pot fi partajate în orice scop); de aceea, pentru a reflecta acest fapt, noțiunea de date deschise a fost adăugată în titlul directivei.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a integra aceste dispoziții în legislația națională. Întrucât directiva stabilește doar standarde minime, statele membre au libertatea de a depăși aceste standarde în normele lor naționale

Propunerea constituie un element esențial al „pachetului privind datele”, publicat de Comisie în aprilie 2018 în cadrul strategiei privind piața unică digitală.

După aprobarea dată de Comitetul Reprezentanților Permanenți, textul va face obiectul unei revizuiri de către experții juriști-lingviști. Apoi, actul legislativ trebuie să fie adoptat în mod formal de către Parlamentul European și Consiliu. Se preconizează că adoptarea va avea loc în cursul primăverii.

Coreper reprezintă „Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană”. Este compus din reprezentanții permanenți adjuncți ai fiecărei țări, iar reuniunile sale sunt prezidate de reprezentantul permanent adjunct al țării care asigură președinția Consiliului Afaceri Generale.