ISTORIA TEATRULUI COMUNAL din OLTENITA(Cinematograful FLACARA)

T E A T R U L C O M U N A L
Din luna iunie 1928 se ia în discuţie pentru prima dată transformarea „Cazinoului comunal din grădina
publică“; în „Ateneu popular şi teatru“, în care scop s-a instituit o comisie care să analizeze acestă problemă
sub toate aspectel ei.
În luna aprilie 1929, se revine asupra ideii apărute şi concepute cu un an mai înainte, invocându- se motivul
că „actualul local, proprietatea primăriei – Cazinoul comunal – tot închiriindu-se de primărie, a servit antreprenorilor
ca local de consumaţie – varieteu, şi cum acest local se află chiar în plin centru oraşului, se admite
să i se schimbe destinaţia în scopul arătat mai sus“.
A fost angajat arhitectul Ion Cernescu pentru întocmirea plnurilor şi proiectului.
Devizul estimativ a ajuns la suma de 1.442. 000 lei. Fiind prezentat şi adus la cunoştinţă Consiliului Tehnic
Superior acesta a venit cu unele modificări, situaţie care a impus întocmirea unui nou deviz a cărei valoare, de
data aceasta se ridica la 2.354.100 lei.
La licitaţia pentru darea în antrepriză a localului s-a prezentat oferta „Cooperativei de construcţie şi producţie
Bucureşti“ pentru executarea lucrării, încadrându-se în valoarea din deviz, dar oferta cooperativei nefiind
suficient de convingătoare, a fost respinsă.
Apoi, s-a prezentat şi a fost aprobată oferta „Uniunii Generale a Muncitorilor Industriaşi şi Meseriaşi
Patroni de toate breslele din România Mare“, prin reprezentantul său Romeo Răşcanu, cu un rabat de 21,51%
care înseamnă 310.147,20 lei, raportat la valoarea vechiului deviz şi 506.366,91 lei, raportat la valoarea celui
de al doilea deviz.
S-a încheiat contractul la 22 decembrie 1929. Se încep lucrările în anul următor. Delegatul Uniunii cere
o prelungire a cedări cazinoului transformat în teatru până la 15 august 1930, cerere care i-a fost aprobată.
Dar chiar şi în septembrie edificiul mai avea mult până să fie terminat. Pentru lucrările executate până în
septembrie s-a plătit suma de 1.496.339 lei.
Acum delegatul Uniunii a găsit cu cale că să părăsească şantierul invocând motivul că primăria nu i-a făcut plăţile
la timp (ceea ce într-o oarecare măsură era adevărat) şi deci nu mai poate continua lucrările. Motivul real însă
era cu totul altul. Lucrările au fost executate necorespunzător şi se temeau să nu cadă teatrul pe ei.
Întradevăr la expertiza făcută de un inginer de la Serviciul Tehnic Superior, s-a constatat lipsa de rezistenţă
a edificiului. Mai corect, planşeul fiind greşit şi calculat şi executat, ameninţa cu prăbuşirea.
Atunci, Uniunea care se ştia obligată prin contract, a trebuit să admită continuarea lucrărilor printr-un alt
delegat. Dacă nu s-ar fi trimis un nou delegat, primăria ar fi avut dreptul şi obligaţia să continue ea lucrăruile
246
în contul acelei Uniuni, urmând să o acţioneze în judecată pentru a se stabili răspunderile în cazul în care se
constatau pagube.
Odată cu venirea celui de al doilea delegat – pe numele său G. Voiculescu – terminarea construcţiei se
prelungeşte, se amână pe data de 15 decembrie. Cu toate că cheltuielile de consolidarea planşeului trebuiau
suportate, deci să cadă în sarcina Uniunii, totuşi consiliul comunal – cu excepţia a doi membri – M. Banu şi
Vasile Teodoru – a admis ca să se plătească construcţia plafonului în suprafaţă de 47, 42 m.p. cu 9.000 lei m.c.
Afară de aceasta, o altă concesie făcută Uniunii la care – cum spuneam – cei doi consilieri M. Banu şi
Vasile Teodoru, pe bună dreptate s-au opus, a fost şi aceea că s-a plătit arhitectului Witterunik suma de 30.000
lei drept onorariu pentru refacerea, completarea şi întocmirea proiectelor necesare acestei construcţii cum şi
pentru toate calculele şi detaliile de execuţie.
În aceste împrejurări situaţia financiară încheiartă la 22 noiembrie 1930 se prezintă astfel:
– plăţi făcute primului delegat al Uniunii 1.496.339 lei,
– plăţi făcute celui de al doilea delegat al Uniunii 505.076 lei
– instalaţii de calorifer, apă, lumină, canal, sonerie, alte plăţi
(din care se deduce garanţia) 1.489.214 lei
TOTAL 3.490.629 lei
– din care s-a plătit anterior 2.865.475 lei
REST DE PLATĂ 625.154 lei
La recepţia provizorie din 24 ianuarie 1931 s-a încheiat proces-verbal cu următoarea situaţie:
Lucrarea s-a ridicat la suma de 5.044.258,70 lei
Din care s-a plătit 3.068.475,00 lei
Rămas de plată 1.978.783,70 lei
Ultimele cheltuieli s-au făcut cu mobilierul, decorarea sălii, aparat cinematografic, aparat de radio, etc.,
precum şi cu serbarea inaugurării, a doua zi de Crăciun, respectiv pe 26 decembrie 1930. La vremea respectivă
inaugurarea teatrului a fost unul din cele mai importante evenimente ale anului 1930. parcă şi Dumnezeu era
bucuros de acest eveniment. Cu două zile înainte a nins liniştit şi zăpada de vreo 10 15 cm se aşternuse uniform.
În clinchetul de clopoţei atârnaţi de gâtul cailor cu panglici roşii, cu cozile împletite, săniile de piaţă, mânate
de birjari îmbrăcaţi frumos ca de sărbătoare, una după alta, se opreau la intrarea dinspre centrul de la grădina
publică, opreau şi din ele coborau oameni de vază ai oraşului care făceau exces de politeţe, salutându-se
reciproc şi făcând risipă de reverenţă faţă de doamne. Pe scena teatrului comunal avea să vină în timp mari
personalităţi ale culturii, ştiinţei şi mai ales ale muzicii româneşti despre care voi vorbii la timpul respectiv.
Nu pot trece cu vederea că nelipsitul preot Gheorghe Sachelarie de la marile evenimente ale vremii avea
să oficieze o slujbă religioasă, în prezenţa personalităţilor de atunci: I. Deculescu primar, Aristide Penu, Vasile
Fundeneanu, doctorul Sava, profesorul Alexandru Stoicescu directorul liceului, foştii primari Hristache Danielescu,
N. Saitan, Costică Nica şi prefectul judeţului Ilfov dr. Constantin Deculescu.
Teatrul comunal, statuia şi monumentul eroilor 1916-1919, din grădina publică
La inaugurarea monumentului, primarul Ionel Deculescu a invtat pe Majestatea Sa, regele Ferdinand, care na
putut onora cu prezenţa evenimentul. În stânga se văd casele lui Mitică Deculescu, unde după venirea la
putere a regimului comunist a funcţionat ani buni dispensarul TBC, cu doctorii L. Doicescu şi Mitică Păcuraru,
iar când degradarea clădirii a avansat, a fost un timp depozit de legume şi fructe al AGROCOOP. Pe locul ei,
azi se află un garaj al BCR.
247
COPIE
P R O C E S – V E R B A L
Azi 13 Iulie 1929, fiind fixat prin publicaţia noastră No. 2298 din 8 Iulie 1929, a se ţine licitaţie publică
în Pretoriul*) Primăriei Oraşului Olteniţa, din Judeţul Ilfov, pentru Darea în întreprindere a executării lucrărilor
necesare transformărei actualului local proprietatea comunei „Cazinoul comunal“ în sală de teatru – festivităţi
conform planurilor şi devizului respectiv pe suma de lei 1.442.000 lei;
Noi I. Deculescu Preşedintele Comitetului Interimar în unire cu Casierul şi Secretarul comunei constituiţi
în comisia de licitaţie conform legii, la ora 10 dim., am deschis licitaţia conform publicaţiei sus menţionate
care a fost afişată în tot cuprinsul oraşului Olteniţa, după cum se constată din procesul- verbal în ziua de 13
Iulie 1929 de Poliţia locală, inserându-se această publicaţie şi în Monitorl Oficial no. 127 din 13 Iulie curent
pagina 7079.
Declarând licitaţia deschisă am pus în vedere amatorilor ce vor să concureze să ne depună ofertele însoţite
de garanţiile legale de 10% din preţul oferit în plicuri închise conform legii asupra contabilităţei publice a statului
şi apoi după ce am făcut strigările legale am început licitaţia pentru darea în întreprindere a lucrărei de
transformare a localului susmenţionat.
Pentru care s’a prezentat următoarele oferte, pe care deschizându-le în prezenţa tuturor celor de faţă am
constatat că:
– Dl. Cristache N. Anghel din Buc. str. Agricultorilor No. 32 s-a oferit a executa lucrarea cu un rabat de
8% -opt la sută – sub deviz.
– Dl. Romeo Răşcanu delegat al Uniunii Generale a Micilor Industiraşi din Bucureşti s-a oferit a executa
lucrarea cu un rabat de 21,51% sub deviz.
*) PRETORIU: sala în care se desfășoară licitația
– Dl. Mihai Mihalache Arhitect din Buc. str. Cercului nr. 12, s-a oferit să execute lucrarea cu n rabat de
10,21 sub deviz.
– Inginerul Ernest Lonj str. Emancipată No.11 din Buc. se oferă a executa lucrarea cu un rabat de 12,3%
sub deviz.
Văzând că preţul cel mai avantajos a fost oferit de dl.Romeo Răşcanu – Uniunea Generală a Micilor Industriaşi,
adjudecăm în mod provizoriu asupra D. sale: Darea în întreprindere a lucrării susmenţionate cu un
rabat de 21,51%, două zeci şi una lei, bani cinzecişi unu% sub deviz.
Numitului i s’a reţinut de casierul comunal garanţia legală de 10% în suma de 70.000 – şaptezecimii lei
efecte consemnate sub recipisa Casei Depunerii No. 011131/929, iar celorlalţi concurenţi li sa restituit garanţiile.
Drept pentru care am dresat prezentul pr.verbal semnat de cei de faţă
PREŞEDINTE Concurenţii au Arh. M. Mihalcea
(ss) I. Deculescu primit garanţiile Ing. Ernst Lonj
C. Anghel.
ADJUDECĂTOR, Ptr. Uniunea Grală a
micilor industriaşi/ss/R. Răşcanu
CASIER
(ss) indescifrabil Secretar (ss) Motrună.
Se anexaeză copiile xeroxate.
Pentru conformitate,
Amu Paul.
248
249
SOCIETATEA ARHITECŢILOR ROMÂNI
C O N V E N Ţ I E.
Încheiată între subsemnaţii:
Proprietar: Dl. Primăria Oraşului Olteniţa reprezentată prin Dnul Primar I. Deculescu
Arhitect: Dl. Ion Cernescu domiciliat în Bucureşti strada Ţepeş Vodă No. 40.
I. Sub – semnatul dorind a construi sală de teatru şi monument pe terenul ce posed în Olteniţa strada Cantacuzino
nr. – însărcinez pe Dl. Arhitect Ion Cernescu a întocmi schiţe însoţite de o evaloare sumară, planurile
de execuţie, devizul, detaliile la scară mare, a supraveghea executarea lucrărilor, a verifica situaţiile de plată
şi a face recepţiile provizorie şi definitivă – iar – într’un cuvânt a efectua toate lcrările de arhitecură necesare
pentru realizarea construcţiei ce proectez.
II. Pentru efectuarea tuturor lucrărilor specificate mai sus, accept a plăti D. lui Arhitect un onoraiu de lei
40.000 (patruzeci mii lei) calculat asupra valorii totale a lucrărilor executate, în conformitate cu tariful de onorarii
al Societăţii Arhitecţilor Români.
La semnarea prezentei convenţii, am numărat D.lui Arhitect ca acompt suma de lei zeci mii.
III. Subsemnatul arhitect, accept în total condiţiile de mai sus.
Olteniţa, în 29 mai 1929.
Proprietar Primar, Arhitect
(ss) I. Deculescu Ion Cernescu
Str. Ţepeş Vodă no.40 Bucureşti
*) Notă. în scriere s-a respectat grafica timpului.
**) Formularul de „CONVENŢIE“ era făcut pentru convenţiile încheiate între proprietar (persoană privată)
şi arhitect.
***) în dreptul cuvântului „proprietar“ semnează Ion Deculescu, însă în calitate de primar al oraşului.
Cuvântul ”acompt” înseamnă aconta – adică avans.
Pentru conformitate,
Amu Paul
250
251
Nr. 1429, Iunie 6
1929
Domnule Prefect,
Avem onoarea a înainta aici alăturat în dublu exemplar, copie după procesul-verbal dresat de comisia interimară
a acestui oraş în şedinţa de la 27 Maiu 1929 cu No. 17/929, prin care a aprobat planurile şi Devizul
dimpreună cu toate actele aferente, referitoare la transformarea actualului local proprietatea comunei „Cazinoul
Comunal“ într’o sală de teatru-festivităţi, întocmite de către Dl. I. Cernescu – Arhitect din Bucureşti strada
Ţepeş Vodă No. 40 – angajat special de comună – pe sumă de lei 1.442. 000, – rugându-vă să binevoiţi a dispune
înaintarea lor locului în drept pentru cuvenita aprobare.
Odată cu prezentul înaintăm în dublu exemplar, planurile, devizele şi toate actele susmenţionate, rugânduvă
să binevoiţi ca după aprobare să ni se restituieun exemplar pentru punere în execuţie.
Preşedinte
(ss) I. Deculescu
Aplicat ştampila primăriei
Secretar,
(ss) St. Motrună.
Dlui Prefect al Jud. Ilfov.
Bucureşti.
*) Sublinierea îmi aparţine pentru a scoate în evidenţă demersurile pentru transformarea „Cazinoului Comunal“
într-o sală de teatru-festivităţi. S-a respectat grafica timpului.
Pentru conformtate,
Amu Paul.