Autorul acestor două rubrici are o misiune ciudată atunci când se uită la un meci Dunărea-Steaua. Mă simt ca și cum aș juca șah de unul singur.În atari condiții bine ca Oltenița și Budestiul nu au echipe în prima ligă! Aș fi fost obligat să susțin un simultan si cum inteligența mea este….mă rog, dar să intrăm în meci si să spunem că meciul a fost sub așteptări dacă e să judecăm după miza jocului si conform așteptărilor, judecând după ce s-a întâmplat în pauza competițională. Mă refer la transferuri si meciuri amicale. Sunt tare dezamăgit de exprimarea în teren a celor doi antrenori care întotdeauna au avut presă bună și ne-au facut să sperăm că pot mai mult. Dacă Alexa are totusi scuza ca antrenează o echipă mică, cu buget mic si jucători pe masura bugetului, Mihai Teja a „reusit” după numsi un singur meci să acumuleze multe datorii față de suprafața roș-albastră a României, una destul de importantă.In afară de câteva combinatii în plus față de jocul din era Dică, jocul lui Teja nu a arătat nimic spectaculos. Adus la Steaua tocmai pentru a îmbunătăți jocul anost si fara orizont al echipei, bine intentionatul Teja, un machedon pe cat de mic pe atât de simpatic, se pare că încă nu a reușit să descifreze marea dilemă de care este bântuită Steaua: Multi bani si puține rezultate! Despre Dunărea spun doar că pe fondul unui joc slab prestat de jucătorii călărăseni cae au fost dominați de numele adversarului si de presiunea situației din clasament, au obținut totusi un rezultat bun, dar care n-o ajută cu nimic ! Într-un meci în care echipele s-au anulat reciproc, remiza e singurul rezultat pe care-l meritau! Rezultatul nu le ajută pe niciuna dintre ele pentru că în primul rând nu s-au ajutat ele, pe ele însele! Rubrica sustinuta de DUMITRU IORGU !