MONOGRAFIA
comunei CHIRNOGI
JUDETUL CALARAŞI (FOST ILFOV)
Ediția a II-a
EDITURA TRIDONA – OLTENIŢA 2013
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CEAUŞU, CONSTANTIN
Monografia comunei Chirnogi, judeţul Călăraşi (fost Ilfov) / prof. Constantin Ceauşu (coord.), ec. Mihail Gabriel Ceauşu, prof. Liviu Ştefan Ceauşu. – Ed. a 2-a. – Olteniţa : Tridona, 2013
Bibliogr.
ISBN 978-973-8981-57-7
908 (498 Chirnogi)
Toate drepturile de autor aparţin domnilor Ceauşu Constantin, Ceauşu Mihail Gabriel şi Ceauşu Liviu Ştefan
Prof. Constantin CEAUŞU
Coordonator
Ec.Mihail Gabriel CEAUŞU Prof. Liviu Ştefan CEAUŞU
MONOGRAFIA
COMUNEI CHIRNOGI JUDEŢUL CĂLĂRAŞI
(FOST ILFOV)
Tehnoredactare: Alexandra Chiru (Cotoban)
Daniel Dobre
Mihai Pârâiau
Prima ediție a acestei monografii fiind epuizată, a fost nevoie de reeditarea ei.
Pe această cale mulţumim celor care au contribuit financiar la tipărirea acestei cărţi, în a II-a ediţie revizuită, Consiliului Local şi Primăriei comunei Chirnogi, prin dl. primar ing. Irinel Roman.
Aceleaşi mulţumiri aducem primarului anterior, ing. Vasile Checiu, colegilor noştri, numeroşilor chirnogeni care şi-au manifestat interesul pentru subiectul tratat, pentru mersul documentării, unii venind cu noutăți şi sugestii, ceea ce ne-a stimulat mult.
Mulţumim Editurii Tridona pentru promptitudinea şi calitatea cu care a editat cartea.
Autorii
MOTTO
„Fiecare loc de pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca să o auzi şi trebuie un dram de iubire ca s-o înţelegi.”
Nicolae Iorga
CONSTANTIN CEAUŞU
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE pag. 14
INTRODUCERE pag. 16
GLOSAR pag. 19
ABREVIERI pag. 30
BIBLIOGRAFIE pag. 31
Cap.A-ISTORICUL MONOGRAFIILOR
LOCALITĂŢII CHIRNOGI pag. 42
Cap. B.- SATUL ACTUAL pag. 47
1) Matematic
2) Vecinătăţi
3) Geologic
4) Solul
5) Clima
6) Regimul eolian
7) Precipitaţiile
8) Relieful
9) Reţeaua hidrografică
10) Flora
11) Fauna
12) Pitorescul localităţii
Cap. C- ISTORICUL LOCALITĂŢII pag. 57
III. Organizarea administrativ-teritorială……………………… pag. 73
1) Urmele antichităţii………….
2) Creştinismul……………….
1) Problema continuităţii pag. 91
2) Autohtoni şi migratori pag. 91
3) Etnogeneza românească pag. 92
4) Începuturile feudalismului românesc pag. 93
5) Cetatea Chirnogi pag. 94
6) Proprietatea pag. 96
7) Structuri sociale pag. 98
8) Viaţa politică pag. 104
9) Vatra satului pag. 105
10) Habitatul pag. 106
11) Îndeletniciri pag. 109
12) Viaţa cotidiană pag. 111
13) Biserica pag. 113
14) Cultura pag. 116
15) Ciuma pag. 116
16) Ţiganii pag. 118
17) Rudarii pag. 121
18) Relaţiile cu turcii pag. 123
1) Caracteristici pag. 128
2) Eforia Spitalelor Civile pag. 131
3) Familia Danielescu pag. 150
4) Anul revoluţionar 1848 pag. 159
5) Formarea statului naţional român pag. 160
6) Cucerirea independenţei de stat a României pag. 162
7) Problema agrară pag. 168
8) Frământări sociale ţărăneşti pag. 170
9) Primul Război Mondial pag. 182
1) Regimul social-agrar pag. 197
2) Viaţa economică pag. 203
3) Viaţa politică pag. 240
4) Infrastructura pag. 259
5) Al II-lea Război Mondial pag. 278
III. Perioada comunistă pag. 297
1) Instaurarea pag. 297
2) Reforma agrară din 1945 pag. 305
3) Cote şi achiziţii pag. 311
4) Viaţa economico-socială pag. 316
5) Servicii secrete pag. 328
6) Electrificarea localităţii pag. 328
7) Sportul pag. 330
Cap. D – INSTITUŢII pag. 334
1) Primăria pag. 334
2) Biserica pag. 345
3) Şcoala pag. 359
4) Căminul cultural pag. 388
5) Dispensarul uman pag. 407
6) Poşta – telegraf – telefon pag. 418
7) Islazul comunal şi dispensarul veterinar pag. 420
8) Postul de jandarmi- militie-politie
Cap. E ETNOGRAFIE pag. 427
Cap. F ANTROPONIME pag. 444
Cap. G POPULAŢIA pag. 449
Cap. H PERSONALITĂŢILE LOCALITĂŢII pag. 454
ÎNCHEIERE pag. 457
ANEXE pag. 458
CUVÂNT ÎNAINTE
(la ediţia I)
Această lucrare a fost gândită şi scrisă, din dorinţa de a fi un instrument de cultură generală şi de informare pentru locuitorii comunei sau pentru aceia cu origini în localitatea Chirnogi şi care doresc să-şi cunoască trecutul.
Pentru elaborarea acestei cărţi, autorii au cercetat surse de arhivă, colecţii de documente publicate, presă, memorii ale contemporanilor şi evident, s-au străduit să valorifice tot ce au realizat predecesorii în plan istoriografic. Misiunea nu a fost lesnicioasă, în principal datorită varietăţii surselor şi a faptului că pentru unele evenimente şi personaje din istoria relativ recentă nu se poate face o evaluare obiectivă. De aceea, s-a apelat şi la surse cu un anumit grad de subiectivism – memorii, amintiri ale participanţilor, sau chiar ale unor autori ai acestei cărţi.
Carte de faţă oferă o imagine globala, de ansamblu, absolut necesară, mai ales in contextul actual, când istoria trebuie să-şi reafirme menirea de a fi o carte de învăţătură.
Monografii relative la comuna Chirnogi s-au mai scris, dar o lucrare de sinteză, care să abordeze istoricul localităţii din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, lipseşte. Pornind de la această realitate, autorii prezentei lucrări şi-au asumat misiunea, dificilă şi plină de răspundere de a suplini acest gol în istoriografie. Monografia comunei Chirnogi este realizată în conexiune cu evenimentele din întreg spaţiul românesc.
Un aspect interesant al lucrării se referă la viaţa cotidiană – adică viaţa de zi cu zi – şi care constituie o componentă importantă a existenţei umane. Cercetarea acesteia poate oferi o imagine mai exactă asupra existenţei societăţii in ansamblul ei, asupra nivelului de cultură şi civilizaţie atins de componenţii acesteia la un moment dat.
Am remarcat densitatea informaţiei şi preocuparea autorilor de a argumenta fiecare idee, de a nu lasă fără documentaţia de rigoare nicio afirmaţie, fie că a fost vorba de atitudinea oficialităţilor, de activitatea actorilor din lumea satului, sau de rezultatele palpabile înregistrate de-a lungul evoluţiei localităţii.
Consider că autorii au căutat şi au reuşit să dea o anumită savoare acestei cărţi, care şi-au propus să reconstituie istoricul comunei Chirnogi, pe care cititorul să-l înţeleagă, să-l pătrundă, să-l vizualizeze şi să-l judece.
In calitate de fostă elevă a domnului profesor, de colegă cu fiul mai mare şi de profesoară a juniorului, nu ascund faptul ca mi-a făcut o plăcere deosebita să-mi exprim câteva rânduri despre „Monografia comunei Chirnogi” care, in curând va cunoaşte forma tiparului.
Prof. dr. Ecaterina Chiţu
INTRODUCERE (1)
La ediţia I
Prin redactarea acestei monografii incitante, noi, autorii ei, chirnogeni, la a cincea, respectiv a șasea generație atestată documentar în același loc de casă(1), intelectuali din două generaţii, un istoric, un economist şi un matematician, ne-am dorit să realizăm un autentic instrument de cultură generală şi informare populară, prin care chirnogenii, cetăţeni ai localităţii actuale sau cu rădăcini diferite în această localitate, să-şi cunoască trecutul din toate punctele de vedere: economic, social, politic, moral, cultural, să cunoască istoria principalelor instituţii ale localităţii, ca biserica, Primăria, şcoala, căminul cultural, biblioteca, Eforia Spitalelor Civile, devenită G.A.S., apoi I.A.S, azi S.C. Agro S.A., dispensarul uman şi dispensarul veterinar, poşta – telegraful şi nu în ultimul rând, principalele momente ale istoriei localităţii, integrată în istoria neamului.
Cititorul va înţelege mai bine lumea în care trăieşte, lumea în care au trăit înaintaşii săi, locul pe care comuna l-a avut şi îl are în judeţul şi patria sa.
El are la dispoziţie informaţii vaste, certe, originale, multe făcute publice în premieră, informaţii, inevitabil incomplete, culese din vastul câmp al trecutului studiabil, un sumar de evenimente esenţiale, dar şi picanterii, ceea ce îi va încuraja setea de cunoaştere şi aprofundare.
Lecturând monografia, cititorul are şansa de a intra în contact nemijlocit cu o părticică de istorie locală, încadrată firesc în istoria zonală şi naţională, ceea ce îi va stimula curiozitatea, gândirea, spiritual critic, studiul ei îl va face să aibă dialoguri cu alţi cititori, să investigheze necontenit trecutul, să facă judecăţi proprii de valoare şi corelaţii între evenimente.
Monografia reflectă o neîntreruptă legătură între generaţii, vădită mai întâi prin vestigiile arheologice, unele deja descoperite, dar cu siguranţă altele îşi aşteaptă momentul de a fi scoase la iveală. Sunt mărturii legate de permanenţa vieţii umane pe aceste meleaguri de contact câmpie – luncă, unde au existat întotdeauna localităţi, al căror nume nu-l putem dovedi decât la un moment dat.
Ne-am străduit să utilizăm un vocabular accesibil mai multor cititori de diferite vârste şi grade de cultură, dar nu am putut evita arhaismele, cuvintele mai rar folosite în zilele noastre, termeni de specialitate, motiv pentru care lucrarea este însoţită de un bogat glosar.
Am scris această monografie fără a avea pretenția că este completă şi desăvârşită cu credinţa că este necesară, că-i lipsea chirnogeanului conştient că vrea să-şi cunoască istoria propriilor meleaguri, am dorit să facem lumină asupra istoriei localităţii, pentru a prezenta contemporanilor noştri o lume necunoscută, principalele momente ale istoriei locale, personalităţile localităţii.
Ne-am aplecat cu multă atenţie şi cu multă pasiune asupra subiectului, am scos la iveală aspecte în premieră pentru a satisface dorinţa de cunoaştere a cititorilor, dar pe de altă parte considerăm că am declanşat şi o provocare celor mai tineri, pentru că a rămas mult de cercetat şi descoperit.
După cum se va putea observa, pe alocuri lucrarea are şi aspecte memorialiste, explicabile, pentru că autorul coordonator le-a cunoscut personal din interiorul evenimentelor şi o vreme chiar a fost şi contemporanul lor. Se mai poate observa că am evitat judecăţi de valoare asupra unor personaje din trecutul apropiat, mai ales aspectele negative, lăsând timpul să sedimenteze concluziile şi să evite prezentarea evenimentelor emoţional, astfel generaţiile următoare vor găsi o nişă importantă de cercetare.
Ne-am dorit o lectură agreabilă, dar fără să renunţăm la rigoarea ştiinţifică, la actul de cultură, la temeinicia celor scrise, cu dovezi şi argumente aduse, şi, de aceea, am întocmit şi un bogat aparat critic (note de subsol), pentru a-l conduce pe cititorul dornic de aprofundare la sursa de informare.
Suntem conştienţi că în lucrare sunt şi stângăcii inevitabile pentru că noi nu suntem de meserie publicişti, jurnalişti, analişti care să se exprime cu deosebită lejeritate, poate lucrarea are mai puţină izbândă estetică, dar am scris cu pasiune şi bună credinţă, am scris cu dragostea unor fii ai satului către ceilalţi fii ai satului, către cei care într-un fel sau altul au legătură cu localitatea Chirnogi.
În documentarea noastră de peste 5 ani, la care se adaugă şi preocupările anterioare ale coordonatorului lucrării, am folosit un foarte bogat material documentar, cercetat la Arhivele Naţionale Centrale şi la filialele sale judeţene, Ilfov şi Călăraşi, arhivele bisericilor, şcolilor şi Primăriei din localitate, bibliotecile Academiei Române, Biblioteca Naţională, Biblioteca Centrală Universitară, a Facultăţii de Istorie Bucureşti, a Muzeului Militar Naţional, a Liceului Teoretic Neagoe Basarab Olteniţa, publicaţii cu accent pe culegerile de documente istorice, literatură istorică, reviste istorice, cercetările arheologice efectuate de Muzeul de Istorie şi Arheologie „Gumelniţa” din Olteniţa prin directorul „de o viaţă” al instituţiei, prof. dr. Done Şerbănescu, precum şi de alţi reputaţi arheologi din România. La Biblioteca locală Chirnogi am găsit o scrisoare a unui reputat învăţător al şcolilor din Chirnogi de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, Alexandru Dociu, precum şi însemnările unui alt reputat învăţător al şcolilor din Chirnogi din perioada interbelică, Păun Popeşteanu care ne oferă informaţii importante. Am mai apelat la memoriile membrilor familiei noastre, am avut dialoguri cu colegii şi cu bătrânii satului. Pe această cale aducem calde mulţumiri personalului instituţiilor mai sus menţionate pentru sprijinul acordat profesionist, amabil şi plin de solicitudine.
AUTORII
Note:
1 Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond ESC, Dosar 57/1886, f. 24
INTRODUCERE
La ediţia a II a
În toamna anului 2013, comuna Chirnogi, cu aleasă vibraţie sufletească, sărbătoreşte împlinirea a 520 ani de la prima atestare documentară a sa, sub numele anterior, Suharna. Desigur înainte de această dată au existat şi alte nume, dar nu le cunoaştem şi probabil nu le vom cunoaşte niciodată.
Evenimentul constituie un bun prilej de întoarcere în timp a gândurilor noastre, a tuturor celor care într-un fel sau altul suntem dependenţi de Chirnogi, suntem legaţi cu sufletul şi mintea de această localitate: este minunata ocazie de a ne aduce aminte cu emoţie de momentul primei atestări documentare, cea de la 2 septembrie 1493, dar şi de numeroasele generaţii care şi-au împlinit aici destinele în cele 7 milenii de atestare arheologică.
Cu ajutorul lui Dumnezeu şi a autorităţilor locale, vede lumina tiparului cea de-a doua ediţie a Monografiei comunei Chirnogi, o lucrare de informare în masă, dar şi una educativă, ea cultivând şi dezvoltând sentimentul de dragoste faţă de meleagurile natale.
O bucurie deosebită am avut constatând că prima ediţie a Monografiei a avut un mare impact şi s-a epuizat rapid, ceea ce înseamnă o bună primire a ei de către opinia publică, de către cititori, amatori de istorie locală şi nu numai.
Lucrarea s-a răspândit în ţară şi în străinătate, acolo unde trăiesc chirnogeni sau urmaşi ai lor, ceea ce constituie un alt motiv de reeditare.
În mod firesc, noua ediţie este una revizuită şi adăugită, pentru că i-am adus noi informaţii dobândite după publicarea primei ediţii, unele cu contribuţia pertinentă a cititorilor, cărora le mulţumim, am accentuat unele nuanţe şi am adus unele îmbunătăţiri de tehnoredactare.
Fără îndoială, Monografia ar putea avea şi unele imperfecţiuni inerente, inevitabile, dar un timp, până la apariţia unei noi Monografii, aceasta va fi o carte de referinţă, prin care comuna Chirnogi va fi mai bine cunoscută şi promovată.
Îndemnăm pe toți cei interesați să cunoască istoria locurilor unde viețuiesc, pentru că, dacă rădăcinile sunt adânci, atunci, fără doar și poate, poți privi cu încredere „spre cele înalte”.
Totodată, ea va stimula istoricii locali mai tineri să o continue şi să o completeze, pentru că au ce şi pentru ce să cerceteze.
Autorii.
Un palat. O epocă. O poveste. Joi, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, Consiliul Județean…
De Ziua Culturii Naționale a avut loc inaugurarea oficială a Palatului Socio-Cultural, marcând redeschiderea unui…
Consiliul Județean Călărași publică punctul de vedere al istoricului Constantin Tudor privind inscripțiile istorice din…
Pe 23 ianuarie marcăm 𝟒𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢̂𝐧𝐟𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐚̆𝐥𝐚̆𝐫𝐚𝐬̦𝐢, un moment care…
Ultima ședință a Consiliului Județean Călărași s-a desfășurat într-o atmosferă specială, încărcată de spiritul sărbătorilor…
22 decembrie este o zi a memoriei și a conștiinței. O zi în care ne…
This website uses cookies.