RADIO TV OLTENITA
PublicitateSocial

În perioada aprilie – octombrie 2015, Şcoala Gimnazială Alexandru D. Ghica Olteniţa a fost implicată în proiectul cu titlul „Povestea limbii române – Curriculum opţional şi resurse educaţionale pentru clasa a III-a“ , implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

S2200082Povestea limbii române

În perioada aprilie – octombrie 2015, Şcoala Gimnazială Alexandru D. Ghica Olteniţa a fost implicată în proiectul cu titlul „Povestea limbii române – Curriculum opţional şi resurse educaţionale pentru clasa a III-a“ , implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
Proiectul a avut ca obiectiv general susţinerea procesului de modernizare a învăţământului preuniversitar, folosind o abordare inovativa şi extinzând utilizarea TIC în activităţile de predare-învăţare-evaluare.
Şcoala Gimnazială Alexandru D. Ghica Olteniţa a participat la acest proiect cu 5 elevi din clasa a III-a A (Căuş Matei, Costea Teodora Ioana, Păturan Radu Nicolae, Saroş Christiana, Toma Nicole), conduşi de d-na înv. Grigore Laura, şi cinci elevi de la clasa a III-a B (Toma Mădălin Andrei, Năstase Andreea, Parvana Mihai Andrei, Baltoş Mihai Luis, Drăgnoi Bianca Maria), conduşi de d-na înv. Gheonea Georgeta.

În urma aplicării procedurii de evaluare a portofoliilor prezentate de unitățile de învățământ implicate în proiect, Şcoala Gimnazială Alexandru D. Ghica Olteniţa a obţinut 88 de puncte, fiind premiată cu următoarele echipamente informatice: tablă interactivă, videoproiector, laptop şi 10 tablete.

Calendar
de desfasurare a competitiei adresate unitatilor de invatamant
implicate inproiectul POSDRU/153/1.1/S/141726,
”Povestea limbii romane.

Nr. crt. Etapa Termen limita
1. Pregatirea si transmiterea tuturor documentelor aferente aplicatiei pentru concurs (portofoliu si cererea de fnscriere) 31.07.2015
2. Evaluarea portofoliilor inscrise in competitie 30.09.2015
3. Anuntarea rezultatelor/ Publicarea listei cu scolile
9 9
castigatoare 01.10.2015
4. Livrarea si receptia seturilor educationale 13.10.2015

POVESTEA LIMBII ROMANE. CURRICULUM OPTIONAL SI RESURSE EDUCATIONALE PENTRU CLASA A III-A
Curriculum optional si resurse educationalepentru clasa a III-a”

Proiectul „Povestea limbii romane. Curriculum optional si resurse educationale
pentru clasa a Ill-a”
S-a finalizat Ghidul pentru elevi, primul dintre cele 3 materiale auxiliare ale disciplinei optionale “Povestea limbii romane”!
Cum arata?
Ce contine?
Cum va arata ….
Continuturile programei vizeaza:

Cautarea/selectarea/utilizarea unor informatii semnificative dintr-un text dat.
Formularea de intrebari investigative pe baza unui text dat.
Identificarea unor similaritati Tntre experientele de viata ale elevilor si textele date.
Operarea cu distractori plauzibili ?n vederea alegerii unei variante corecte ?n raport cu textul.
Realizarea unor deductii simple pe baza unor informatii din text. Recunoasterea unor emotii determinate de personaje/Tntamplari din texte date.
Formulare de pareri personale sustinute cu argumente raportate la Tntamplari/ personaje din texte date.
Ce contine ….
Abordarea educational! propusa de programa disciplinei Povestea Limbii Romane este una centrata pe nevoile elevilor Tn lumea contemporana, Tn care atragerea catre lectura este o provocare constanta restimtita de §coala. Tn acest sens, textele suport folosite pe parcursul anului §colar stimuleaza/exerseaza comportamente §i atitudini ale elevilor care sprijina lectura pe tot parcursul vietii.
TEXTE SUPORT Texte literare:
I Saracuful – Emil Garleanu I Morcoveata – Gainile – Jules Renard I Legenda Muresului si a Oltului I Singur pe lume – Hector Malot I Stejarul§i trestia – La Fontaine I Primavara rurala – Ion Minulescu I Printul fericit – Oscar Wilde I Vizita… – Ion Luca Caragiale I Romania pitoreasca – Giurgiu.Calugareni Alexandru Vlahuta I Cartea cu Apolodor-Gellu Naum I Copacul cu viata vesnica -Silvia Kerim I Pacala – Ion Creanga I Cartea cu jucarii – Tudor Arghezi–

Povestea limbii romane
Caiet de activitati pentru clasa a Ill-a
2014
Coordonatori:
Gabriela Barbulescu Cristiana-Ana-Maria Boca
Autori:
Doina CTndea Olguta Calin
Ilustrator:
§erban Andreescu
© 2014 Ministerul Educa^iei Na^ionale, Unitatea de Management al Proiectelor cu Finance Externa. Toate drepturile rezervate.
Cuvant inainte
Dragul nostru elev,
Cuvantul scris este o poarta magica prin care mintea ta poate patrunde Tntr-o lume fascinanta. Este lumea Tn care poti fi orice, oriunde, unde magia este la Tndemana iar tu traiesti emo^ii alaturi de personaje dragi.
Ca sa poti face toate acestea nu este de ajuns sa citesti, trebuie sa Tn^elegi cuvintele, sa le patrunzi sensurile ca un magician care descuie cutii fermecate Tn care se gasesc comori-pove§ti. Cu ajutorul acestui ghid, Tmpreuna cu profesorul tau §i alaturi de colegi, vei Tnvata cum sa descui aceste cutii.
Vei patrunde tainele textelor literare §i informative oferite, iar la final vei §ti:
-multe lucruri noi, interesante despre plante, animale, locuri, oameni;
-sa pui Tntrebari despre ceea ce citesti;
-sa faci predict pe baza a ceea ce citesti;
-sa Tti spui parerea §i sa formulezi argumente;
-sa analizezi personaje;
-sa alegi raspunsul corect din mai multe variante;
-sa formulezi raspunsuri pe baza informa^iilor din texte;
-sa stabilesti asemanari §i deosebiri Tntre personaje;
-sa lucrezi Tn pereche sau Tn grup.
Vei observa asemanari Tntre Tntamplarile citite §i via^a ta, Tntre sentimentele traite de personaje §i sentimentele pe care le-ai Tncercat Tn anumite momente. Toate acestea Tnseamna ca povestea vrea sa se apropie de mintea §i inima fiecaruia.
Deschide-^i deci mintea §i inima §i antreneaza-te pentru a Tn^elege textele citite si pentru a iubi lectura!
Autoarele
Sa povestim despre cuvinte!
“Limba romana este comoara fara cheie.”
(loan Slavici)
La ce crezi ca se refera citatul? Ce ar putea confine aceasta comoara? Care ar putea fi “cheia” prin care sa ajungi la comoara?
Povestea limbii romane
Baiatul a§teapta cu nerabdare sa plece de la §coala. Este ziua pove§tilor. Va merge la bunici. Tn camera mica §i primitoare, parc-ar fi Tn gradina. Perdelele bunicii, desenate cu floarea-soarelui §i mirosul de gutui coapte Tl cheama de fiecare data Tnapoi.
Nici nu §tie: de unde are bunica gutui coapte in orice anotimp? Se Tntinde pe covor
langa scaunul bunicului §i Tnchide ochii. Glasul
bland §i melodios l-a purtat mereu Tn calatorii peste mari §i tari, Tn palate fermecate, Tn lupte cu zmei, alaturi de Feti-Frumo§i.
Dragul bunicului, astazi Tti voi spune o poveste altfel! O poveste despre limba romana.
Cum vine asta, bunicule? Cuvintele au §i ele o poveste?
Povestea vine din timpuri stravechi odata cu raul de cuvinte. Raul acesta a curs mereu prin mintea §i inima poporului roman §i ne-a adus de la vitejii daci cuvinte ca: baiat, copil, barza, brad, melc, doina. Raul a curs mereu, iar apele-cuvinte au alunecat lini§tite sau Tnvolburate, au disparut Tn negura timpului sau au primit alte izvoare. De la romani am Tnvatat sa spunem: toamna, grau, argint, legume. De cate ori pronuntam aceste cuvinte ne aducem stramo§ii aproape. Dragul bunicului, multe alte popoare ne-au lasat cuvinte pe care le folosim noi astazi. De la poporul turc spunem: cafea, papuc, odaie, dovleac, acadea, iar de la poporul grec: stol, buzunar, proaspat.
Bunicule, dar eu le-am vorbit ca §i cum ar fi ale mele!
Ale tale sunt, dragul meu! Toate fac parte acum din raul de cuvinte al limbii romane a carui curgere nu se va opri. Noi trebuie sa Tnvatam sa vorbim corect limba romana ca sa ducem povestea mai departe.
Dictionar:
stravechi – de foarte multa vreme, foarte vechi doina – poezie de dor, de jale, de revolta
negura – Tntuneric, ceata deasa
4

odaie – camera, Tncapere
Ai Tnteles textul citit?
Recite§te textul pentru a raspunde la urmatoarele Tntrebari:
De ce T§i dorea baiatui sa mearga la bunici? Explica folosind expresii din text.
Cum Ti placea baiatului sa ascuite pove§ti?
Cine Ti poveste§te?
Ce poveste Ti spune bunicul?
De la ce popoare regasim cuvinte Tn limba noastra? Da cateva exemple!
Cu ce este asemanata limba romana?
Completeaza raspunsul dat de bunic nepotului sau.
Gande§te, lucreaza, spune-ti parerea!
Completeaza cadranele conform cerintelor.
Ce ai vazut citind textul? D.Realizeaza un desen inspirat de text!
Ce ai auzit citind textul?
Ce ai simjit citind textul?

Lucru Tn echipa. Se formeaza echipe de 5-6 elevi.
Selectati din text un aspect care vi s-a parut interesant. Notati ideea §i explicati alegerea facuta.
Un elev cite§te grupului ideea selectata. Pe rand ceilalti copii explica cu propriile
argumente alegerea facuta: Cred ca a ales acest fragment, pentru ca
Ultimul cuvant Tl are cel care a ales ideea.
Recite§te textul cu aten^ie §i formuleaza Tntrebari.
Discuta cu colegul de banca §i realizati o lista comuna cu cele mai interesante Tntrebari. Prin negociere, selectati doua dintre ele pe care sa le adresati colegilor.
Lucru ?n grup:
Cautati informatii despre: formarea limbii romane, cuvinte provenite din alte limbi. Organizati informatiile interesante sub forma unui afi§/jurnal dublu.
Surse de informare: internet, enciclopedii, dictionare, discutii cu profesorii de istorie sau cei de limba §i literatura romana din §coala.
6

Prezentati produsele voastre Tn turul galeriei.
Cite§te mai mult!
Doine de Vasile Alecsandri Balade §i doine populare romane§ti
Doine de Grigore Vieru Doine §i cantecele batrane§ti
Decebal, regele dacilor §i Traian, Tmparatul romanilor
1. a) Cite§te textul cu creionul Tn mana. Tn timp ce cite§ti marcheaza pe margine cu + informative pe care le §tii, cu – ceea ce nu §tii §i cu ? pe cele la care ai nevoie de explicatii suplimentare sau dore§ti mai multe informatii.
Decebal, regele dacilor
Decebal a fost ultimul rege dac. S-a nascut Tntre anii 55-60 era noastra §i a domnit pana Tn anul 106.
Capitala statului dac aflat sub conducerea regelui Decebal era Sarmizegetusa Regia acolo unde s-a descoperit un vas funerar pe care scria DECEBALUS PER SCORILO, ceea ce Tnseamna Tn limba daca, DECEBAL FIUL LUI SCORILO.
Regatul lui cuprindea majoritatea triburilor dacice cu urmatoarele granite: la sud §i la vest Dunarea; la est Prutul §i Dunarea iar la nord Tisa §i Prutul.
Tn timpul domniei sale: comertul era orientat catre Imperiul Roman, agricultura se mentinea la cote ridicate prin cantitati mari de cereale, ovine §i produse apicole, iar extractia de metale pentru arme §i a aurului §i argintului pentru podoabe prezentau o dezvoltare nemaiTntalnita pana atunci.
Decebal a purtat doua razboaie Tmpotriva romanilor condu§i de Traian, Tntre anii 101102 §i 105-106. Dupa multe lupte Tn munti, armata romana a trecut de trupele dacilor §i a ajuns la cetatea -capitala. Aici s-au dus lupte eroice, Tnsa ora§ul nu a rezistat fara apa care venea prin conductele taiate de romani.
Dacii au fost Tnfranti, iar capul lui Decebal a fost dus la Roma ca semn de victorie.
Traian, Tmparatul romanilor
imperator

Traian a Tndeplinit functiile de prim-senator, tribun al poporului, consul, (comandant al armatei). Ca Tmparat, era un om cu totul deosebit prin simplitatea lui, Tnfrunta greutatile alaturi de ceilalti, nu invidia, nu nedreptatea pe nimeni, Ti onora pe cei buni, nu se mania, nu lua bunurile altora.
Tn timpul domniei sala a Tncurajat dezvoltarea agriculturii §i a ajutat pe cei saraci prin scaderea unor taxe.
Tmpotriva dacilor a purtat doua razboaie (101-102 §i 105-106) pe care le-a condus personal. Tn urma cuceririi Daciei, aceasta a devenit provincie romana.
Tn semn de victorie, Tmparatul Traian a ridicat la Roma un monument „Columna lui Traian”. El a fost construit de arhitectul Apolodor din Damasc §i inaugurat Tn anul 113. Monumentul are o Tnaltime de aproximativ 30 m §i poate fi admirat §i astazi la Roma.
O copie Tn marime naturala se afla expusa la Muzeul National de Istorie din Bucure§ti.
r
Legenda Dochiei
Se spune ca Decebal avea o sora pe nume Dochia. Ea era a§a de tanara, viteaza §i frumoasa Tncat, atunci cand a vazut-o, Tmparatul Traian a prins mare dragoste de dansa §i a vrut s-o ia cu el la Roma.
Fata l-a refuzat §i a plecat cu o turma de mioare Tn munti. Atunci, Tmparatul, suparat ca n-o poate duce ca trofeu pe sora regelui, a urmarit-o §i a obligat-o sa-l urmeze. Speriata, fata a ridicat mainile spre cer §i a spus: „Stana de piatra ma fac §i raman Tn tara mea!”
Dictionar:
trib
comert
apicol
manie
stana
pastorita
De atunci, pe muntele Ceahlau se vede o stanca Tnalta ca o pastorita, iar Tn jur cateva stanci rasfirate ca ni§te oi.
forma de organizare economica §i social-politica primitiva /locuiesc acela§i teritoriu cu limba §i credinte comune
schimb de produse prin cumpararea §i vanzarea lor
care se obtine de la albine
furie, suparare
stanca, bolovan mare de piatra
ciobanita
Ai Tnteles textul citit?

+ _ ?

b) Noteaza informa|iile Tn tabel:
Recite§te cu atentfe textul pentru a raspunde:
A. Cine a fost Decebal?
B. Ce este Sarmizegetusa Regia?
regatul lui Decebal
mormantul lui Decebal
capitala Daciei
locul unei batalii
C. Cate razboaie au purtat dacii Tmpotriva romanilor?
D. Nume§te cel pu^in doua func^ii ale lui Traian.
Unde a ridicat Traian, columna?
Tn Damasc
Tn Dacia
la Roma
Tn provincia romana
De ce a ridicat Traian monumentul?
Gande§te, lucreaza, spune-ti parerea!
3. Lucru ?n grup. Stabiliji asemanari §i deosebiri Tntre Decebal §i Traian pe baza textelor citite.
r
Decebal
T
Decebal §i Traian
Traian
A
V k 1 J
4. Recite§te cu atenjie Decebal regele dacilor §i Legenda Dochiei. Identifica prin ce se aseamana personajele, respectiv Decebal §i Dochia.
5. Selecteaza unul dintre locurile pe care ai dori sa le vizitezi: Roma, Ceahlau, Sarmizegetusa. Motiveaza alegerea facuta aducand argumente din text.