DONE SERBANESCU-OLTENITA-partea a doua !

Documentele istorice medievale pomenesc printre asezarile rurale de pe Valea Argesului si satul Oltenita. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 13 aprilie 1515, intr-un document emis de catre Neagoe Basarab in Oltenita, prin care domnitorul Tarii Romanesti rasplateste cu mosii pe „Tatul vataf din satul Priscov si „slugile mele credincioase” pentru „dreapta si credincioasa slujba”. Din document se deduce ca Neagoe Basarab si-a rasplatit soldatii de la curte, pentru biruinta care au obtinut-o in lupta de la Oltenta, impotriva unui uzurpator al tronului sprijinit de osti turcesti.
Printr-un alt document, Radu de la Afumati intareste ca proprietate, in anul 1526, vistiernicului Neagoe satul Oltenita, mosia si satele din jur. Mosia boierului Neagoe se intindea de la Cascioarele pana la Iezerul Mostistea si avea doua curti boieresti, una la Cascioarele, iar alta la Negoiesti. Locuitorii din satul Oltenita nu erau oameni liberi, ci erau tarani clacasi, fiind siliti sa presteze claca, sa dea dijma in produse si alte obligatiii catre stapanul mosiei si domnie.
Datorita pozitiei sale geografice, satul Oltenita a fost martor la numeroase razboaie duse in evul mediu. Printre evenimentele militare care pot fi amintite sunt incursiunile lui Mihai Viteazul din iarna anilor 1594 – 1595, asupra cetatilor turcesti din dreapta Dunarii, printre care si Turtucaia. In secolele urmatoare au loc aici, ori in preajma, ciocniri si lupte austro-turce ori ruso-turce in timpul razboaielor din anii 1735-1739,1768 – 1774,1806-1812 si 1828 -1829. in secolele XVIII – XIX mosia si satul Oltenita au trecut pe rand in stapanirea unor boieri, care erau si dregatori domnesti. Asa de pilda in anul 1742 proprietar al mosiei Oltenita era postelnicul Constantin Alexeanul, la 1825 stolnicul Radu Greceanu si la 1841 printul Alexandru Dimitrie Ghica, cel care a vandut o parte din mosia sa pentru a se infiinta orasul. Fiind situat la un vad lesnicios de trecere al Dunarii, in locul unde fluviul isi ingusteaza albia din cauza podi$ului prebalcanic, satul Oltenita a avut o neindoielnica importanta comerciala. Aici se facea un intens comert cu cereale, vite, produse alimentare, mestesugaresti, de uz casnic etc., mai ales dupa ce Constantin Brancoveanu a hotarat sa fie vama si la Oltenita, precizand locul si atribupile vamesilor. Datorita prosperitatii sale economice se impunea crearea unui oras „slobod de orice dare catre proprietate”, ceea ce se va intampla in ziua de Sfantul Gheorghe, din anul 1853.
Inca din anul 1852 o delegatie formata din pitarul Nicolae Protopopescu, pitarul Dimitrie Tratinescu si negustorul Panaiotes Davidolu, imputenicita de locuitorii satului Oltenita si din satele apropiate: Ulmeni, Chiselet, Manastirea, Chirnogi, Cascioarele, Radovanu, solicita proprietarului mosiei Oltenita sa le vanda o parte din mosie, pentru a fonda un oras, care sa fie liber si unde sa poata face negot §i practica diverse meserii. Alexandru Ghica le vinde intai 100 de pogoane si da in mod gratuit inca 500 de pogoane pentru islaz, la 23 aprilie 1853, iar in anul 1858 mai vinde 100 de pogoane pentru vatra orasului, si islazul este marit la 900 de pogoane. Actul de intemeiere al orasului ce a luat nastere la 1853, este scris pe o cruce de marmura asezata in tinda bisericii Sfantul Nicolae din centrul ora§ului, la 28 aprilie 1872.
In secolul al XlX-lea Oltenita era schela (port) de grane, a carei activitate creste ca urmare a progresului economic al Tarii Romane§ti, dupa pacea de la Adrianopol din anul 1829, fiind totodata statie de posta §i resedinta plasii Oltenita. Cu timpul orasul a capatat un caracter comercial. Activitatea din portul Oltenita fund principala aducatoare de venit la bugetul local. In prima jumatate a secolului al XX-lea orasul avea o slaba industrie reprezentata de o moara, iar alta intreprindere era legata in special de navigatie. In port era o societate anonima pe actiuni, unde se reparau vase si se construiau mici ambarcatiuni fluviale.
In ceea ce priveste numele de Oltenita parerile sunt impartite. Unii considera ca etimologia cuvantului este „OLT”, caruia i s-a adaugat sufixul „elnita” ( ca la vartelnita, cadelnita) avand deci forma initiala de Oltelnita. Altii il considera ca avind la baza un cuvant compus din bulgarescul ot delnica („C” in limba bulgara citindu-se t, inseamna ot devlnita) care se traduce in „piatra de hotar”. Aceasta forma care ar corespunde functiei sale de hotar, de punct de granita, a trecut din Otdevlnita in Oltelnita si apoi in Oltenita. Legat de numele Oltenitei locuitorii §i-au creat o legenda. Legenda spune ca Ionita Popescu zis Nita Olteanu, avea han unde era locul de tragere a tuturor carutasilor, ce lucrau la maglele de sare, precum si al locuitorilor satelor din imprejurimi. Indemnul cu care se arata directia catre han fund „Hai la Oltean-Nifa, hai la Oltealnita, 01teni)a (Al. Marculescu, 1932).
In timpul perioadei comuniste, ca peste tot in tara §i Oltenita a cunoscut o dezvoltare economica fortata, construindu-se colosi industriali, energofagi, care realizau produse necompetitive. Totodata au avut loc si demolari de imobile fara discemamant, din care unele aveau elemente cu valoare arhitecturala, iar in locul lor s-au construit blocuri cenu§ii, locuinte incomode, lipsite de orice valoare artistica. In
momentul de fata se intocmesc ample programe de valorificare turistica a zonei pitoresti in care se afla municipiul Oltenita, programe care vor contribui din plin la bunastarea economica a locuitorilor.
Dezvoltarea invatamantului si culturii in ultimii ani a cunoscut o inviorare. In Oltenita functioneaza 4 gradinite de copii cu program normal, 2 gradinite cu program prelungit, 6 unitati de invatamant primar, 2 licee cu diverse profiluri §i un grup §colar de arte §i meserii. Activitatea culturala din ora? este sustinuta de o biblioteca ora?eneasca, 9 biblioteci §colare, doua muzee §i clubul sindicatului de laS.C.Navol S.A.
MI§C ARE A DEMOGRAFIC A A ORA§ULUI
-7501ocuitori
– 4100 locuitori
– 4227 locuitori -5805 locuitori -6574 locuitori -7100 locuitori
– 7440 locuitori
-10936 locuitori -11145 locuitori -13480 locuitori
– 14110 locuitori
– 18620 locuitori -27217 locuitori -29870 locuitori
LISTA PRIMARILOR ORA§ULUI OLTENITA
• 1853-1856 Matache loan, primul magistrat (Tache)
• 1857 – 1862 Davidolu Panaiotes (mentionat In documente ca magistrat)
• 1862 1877-1881 Tratinscu Dimitrie (mentionat in
documente ca magistrat)
G. N. Danielescu Velciu V. H. Vasile
M. Nicolescu Florea Popescu C. N. Danielescu T. G.Atanasiu
N. I. Stoenescu C. N. Danielescu G. stefanescu
T. G. Atanasiu
M. A. Cheoseaua Deculescu Gheorghe C.N. Danielescu Deculescu Gheorghe V. N. Danielescu Slavescu Iancu
I. Barbulescu Slavescu Iancu Daniilescu Hristache CosticaNica
N. seitan Ionel Deculescu
Alexandru Ionescu, Preot Gh. Sachelarie §i
N. §eitan Aristide Penu Vasile Fundeneanu
1938-1939 TeodorNicolae
1939-1940 Constantin Sava
1940-1941 Marin Cemea
1941-1943 Constantin Sava
1943 Dumitru Baiculescu
1943-1945 Marinesculon
1946-1949 Ghorghe $tefan
1949-1951 Manolache Gheorghe
1951-1958 Manolache Gheorghe
1958-1963 Vlasceanu Ghorghe
1963-1967 Stoicalon
1967-1968 Nastase Petre
1968-1980 Iosin Nicole
1980-1981 Dobre Haralambie
1981-1987 Cojoaca Victor
1987- 1989 §urianuNicolae
1989-1990 Pavel Lucian
1990-1992 Petculescu Viorel
1992-1996 §tefan Dumitru
1996-2000 Sima Rodin
2000-2004 §tefan Dumitru
2004 -2008 Milescu Costinel
2008- Milescu Costinel