BĂNCILE din Oltenita-in perioada interbelica !

Una dintre manifestările concrete ale vieţii economice a oraşului era şi activitatea bancară. Aceste instituţii
au jucat un rol de seamă şi şi-au dovedit necesitatea înfiinţării lor în toate oraşele care erau în plină devenire,
categorie din care făcea parte şi Olteniţa.
. A – BĂNCILE COMERCIALE
1.- Societatea Cooperativă „Economia Comercială Română“. Avea ca emblemă de firmă „un balot şi o ancoră“. Această emblemă a fost concepută în acest fel cum nu se putea mai bine. Ea simboliza simbioza dintre cereale şi transportul acestora pe apă, comercializarea la intern, dar mai ales la export. Această bancă datează de la
1 octombrie 1883.- Este foarte curios faptul că se făceau baloţi, în mod natural, cu sfoară, prin presare cu greutate.
Statutele s-au votat la 1 octombrie 1893, adică acum 110 ani. Membrii care au fost în acel moment şi care au
constituit această bancă s-au numit fondatori şi erau în număr de 32. în anul 1908, la 15 ani de la înfiinţare –
numărul membrilor crescuse de la un an la altul ajungând la 358, iar în 1931 a scăzut la 160.
Printre altele, motivul principal care a condus la constituirea acestei societăţi era „de a pune frâu preţurilor exorbitante ce câte şi trei cherestigii pretindeau pentru vânzarea materialelor4
? într-adevăr banca odată înfiinţată le-a
făcut concurenţă.
În anul 1889, banca chiar a avut un conflict cu grecul A.Aboles, cu P.G. Lambru şi cu Iancu
Aronescu evreu, toţi trei licitând pentru acelaşi loc de cherestigie. Deci un loc principal în activitatea băncii îl
constituia şi operaţiunile ocazionale de comercializarea cherestelei.
La Capitolul II art. 2 din statut spune:
Scopul societăţii este:
a). – Economia prin fructificarea capitalului ei,
b). – Înlesnirea membrilor societăţii prin împrumuturi prioritare având membrii fondatori,
La capitolul IV art. 7, se arată că veniturile si fondurile societăţii se compun din:
a). 500 lei capital de admitere al fiecărui membru,atât la cei vechi, precum şi la cei care intră din nou.
b). donaţiuni (şi se specifică care puteau fi acelea)
c). venituri extraordinare.
Articolul 9.
Are următoarele destinaţii:
a). – 95 se va întrebuinţa la împrumuturi între membrii societăţii,
b). – 5% pentru cheltuielile societăţii
c). – 1% din procente pentru fondul de rezervă.
La capitolul V.
Art. 23. – Conducerea societăţii este încredinţată unui consiliu de administraţie ales de adunarea generală şi
compus din 10 persoane.
Primul preşedinte al acestei societăţi a fost Teofil Sarafimovici. Iar în primul consiliu din 1893, au fost aleşi
Ivanciu Bogdan – preşedinte, preot D. Marinescu, I.G. Turcu, Cos. S. Untescu, D.G.Neagu, Dumitru Oblu, Alecu
Iliescu, Ilie M. Omet, Stan Zorzor şi Grigore Ionescu.
În 1931 preşedintele consiliului era C.D.Nica, iar secretar – contabil şi vicepreşedinte era preotul
Ionescu care era şi parorhul bisericii „Sfântul Niculae“. Este semnificativ câte funcţii avea şi câte atribuţii îndeplinea
un singur om. Ion Ionescu de profesie preot îndeplinea funcţia de paroh, deci probleme de administrare şi de
oficierea slujbelor la biserică, făcea oficiul de secretar-contabil, asimilat cu funcţia de contabil şef şi vice preşedinte
deci funcţie de conducere în consiliul de administraţie. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns, într-un timp a predat religia
la şcoala primară iar mai târziu la liceu. Redau mai jos:
372
SITUAŢIA PE ANUL AL 14-LEA DE LA RECONSTITUIRE.
(Constituită în anul 1893, reconstituită 1. X. 1907) Câştig de fiecare
membru: 113,12 lei
PREȘEDINTE I. BOGDAN, SECRETAR- CONTABIL Preot MARINESCU, CASIER : I.G. TURCU
BILANȚUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1930
La 1 martie 1931 capitalul a scăzut la 290.514,50 lei. La prima adunare generală s-a pus problema desfiinţării
băncii pentru că nu mai producea dividente şi pentru că volumul prea mare al cheltuielilor nu mai putea fi suportat.
Odată lansată această idee impusă de o situaţie ce nu putea fi evitată şi nici de măsuri de reabilitare, desfiinţarea a
devenit iminentă şi s-a făcut treptat pentru a nu produce panică bruscă cu impact social asupra propriilor membrii.
De fapt nu era nici primul nici ultimul caz. Oricum, nu trebuie trecut cu vederea faptul că – cu unele intermitenţe – această bancă înfiinţată în 1893, durase până în 1931, deci a funcţionat 38 de ani, reprezentând un record
neatins nici până în zilele noastre. Faptul că a încheiat bilanţuri contabile anuale şi că un timp şi-a păstrat arhiva,
dovedeşte incontestabil în primul rând că a rezistat şi că a avut o activitate prodigioasă.
2.- Societatea „DEFANIS“ a funcţionat din anul 1880 până în anul 1890.
Scopul acestei bănci a fost „ajutorarea reciprocă“. Preşedintele ei a fost Florea Popescu fost primar deci om
cu personalitate şi „greutate socială“. Banca şi-a avut sediul în casele lui Ştefan St. Eralău, unul din membrii săi
fondatori, pe strada Gh. Gr. Cantacuzino. Nu a putut să dureze mai mult de doi ani, întru-cât membrii săi aveau
caractere şi nivele culturale diferite şi nu a existat o unitate comună de vederi. Cei cu carte acţionau într-un mod
cu o perspectivă favorabilă care urma să apară în timp, iar cei cu mai puţină ştiinţă de carte doreau să vadă efectele
imediat. De la această bancă, nu s-a păstrat documentele sau registrele de evidenţă.
373
ACTIV PASIV
ÌQHIHFWHGHSULPLWvn valoare de… 221.210,82 &DSLWDOQRPLQDODFĠLXQLPDUL 113.128,80
5ăPDúLvQFDVăúLGREkQ]L 38.047,21 &DSLWDO QRPLQDO DFĠLXQL PLFL 
Soldul comptului (contului)…
426.919,63
19.209,60
TOTAL 259.258,03 TOTAL 259.258,03
DEBIT CONTUL DE PRO),7ù,3,(5′(5,
&KHOWXLHOL vQ FXUVXO DQXOXL úL SURFHVH OD
Tribunal 2.546,37 Beneficiu produs din procent 24.373,92
6DODULXVHFUHWDUXOXLúLGLXUQDPHPEULORU 1.920,00 Beneficiu produs din imprimate 271,20
Salariul casierului… 480,00 Beneficiu extra-ordinar 548,77
Salariul servitorului… 180,00 ²
Profit net trecut la contul capitalului 19.209,60 ²
7UHFXĠLODIRQGXOGHUH]HUYă 857,92 ²
TOTAL 25.193,89 TOTAL 25.193,89
ACTIV PASIV
Casa…
vPSUXPXWXUL
Efecte publice…
10.393.00
333.119.00
16.800.00
Capital…
)RQGUH]HUYă
)RQGVăUDFL
Fond mobilier…
Dividente…
267.432,50
61.529,80
5.529,30
3.427,40
22.393,00
TOTAL 360.312.000 TOTAL 360.312.000
3.- Banca „OLTENŢA“ societate anonimă română, constituită la 11 aprilie 1909 pe o durată nedeterminată.
Camera de comerţ în adunarea generală de la 1 mai 1909, a retificat avizul comunicat de biroul Tribunalului Comercial. A avut şi o agenţie în comuna Budeşti-Ilfov.
Cel care a stăruit şi a sprijinit cel mai mult înfiinţarea acestei bănci a fost Constantin Alimăneşteanu. Pentru
mulţi cetăţeni numele acestei bănci înseamnă numele lui Alimaneşteanu. Sediul băncii „Olteniţa“ a fost pe strada
Petre Şfetescu, devenită mai târziu strada Constantin Alimăneşanu. A cumpărat apoi de la primărie un teren pe
strada Carol I, tocmai terenul pe care D. Constantinidis – un grec – îl vânduse oraşului pentru ca să se ridice pe el
„o instituţie de primărie“, cum se menţiona în documente.
Pe locul acesta banca şi-a ridicat propiul local în anul 1923. Dar soarta, sau providenţa a făcut ca localul
băncii să devină instituţie publică de primă importanţă şi anume „Primărie“, aşa cum de altfel dorise fostul proprietar
al terenului.
Obiectul băncii rezultat din documente; efectuarea tuturor operaţiunilr financiare şi de bancă pe contul său
propriu şi pe acela al terţilor. Primele operaţiuni au fost foarte modeste. De exemplu în luna octombrie, în primul
an au fost înfiinţate două cuptoare de fabricat var pe raionul comunal şi au închiriat acel teren pe termen de 5 ani
plătind 100 lei anual.
Capitalul social a crescut în urma a şase emisiuni până la 7.000.000 lei iar numărul acţiunilor la
– nominative şi la purtător – a 500 lei fiecare, aşa după cum rezultă din situaţia următoare.
CAPITAL SOCIAL
La adunarea generală care a avut loc la 20 febroarie 1920, consiliul de administraţie a fost autorizat să
mărească la 10.000.000 lei capitalul social. În anul următor toate acţiunile s-au transformat în tr-o singură valoare nominală de500 lei. anul social se încheie la 31 decembrie.
Adunarea generală, la convocarea expresă a consiliului de administraţie, a admis „o voce pentru o actiune“
adică pentru un vot. Depunerea titlurilor; cu 7 zile înainte de adunare.
Repartiţia beneficiilor; 6% primul divident din 18% pentru rezerve; 6% directorului; 15% consiliului de administraţie, 5% cenzorilor, 10% personalului; 6% fondurilor de ajutor, 10% la dispoziţia consiliului de administraţie
şi 38% ca al doilea divident.
Consiliul de administraţie: 9 până la 15 membrii aleşi pe o perioadă de 3 ani, proprietari de câte 30 de acţiuni.
În anul 1921 a fost ales următorul consiliu format din I.I.Niculescu-Dorobanţu proprietar, fost deputat şi prefect – preşedinte; V. Alimăneşteanu inginer vicepreşedinte, grecul N.T. Filitis proprietar, Dumitru Ciucu Velicu;
Eftache G. Daniilescu şi Mircea Frigator. Este de remarcat faptul că în consiliul de administraţie au fost aleşi şi selectaţi oameni cu reputaţie, care, incontestabil, făceau parte din galeria personalitătilor vremii, arhicunoscuţi în
Olteniţa. Eftache Danielescu era poliţaiul oraşului, iar fratele primarului oraşului şi directorul băncii a fost ales
Hristache G. Danielescu.
Un amănunt important; Banca „Olteniţa“ era interesată şi în societatea anonimă „TURTUCAIA“, cu care
colabora.
374
Anul
emisiunii
Suma
emis`
Ac\iuni la purt`tor Ac\iuni nominative Capital
social
Num`rul lor Valoarea uneia
(nominal`)
Num`rul lor Valoarea
nominal`
1909 200.000 500 100 300 500 200.000
1914 200.000 500 100 300 500 400.000
1920 1.600.000 2.000 500 600 1.000 2.000.000
1923 2.000.000 4.000 500 500 4.000.000
1924 1.000.000 2.000 500 500 5.000.000
1926 2.000.000 1.600 500 500 7.000.000
Activitatea băncii:
Banca efectua o gamă variată de operaţiuni, avea deschise multe conturi predominând cum era firesc persoanele fizice, în general negustorii şi comercianţii, nu numai de la oraş dar şi din satele dimprejur.
Era o fală şi o credibilitate în plus pentru cel care avea contul deschis la „Banca Olteniţa“.
Bilanţurile contabile anuale se depuneau la tribunal aşa cum erau regulile vremii şi a avut arhivă care a permis
extragerea unor date cu privire la modul cum a luat fiinţă şi cum şi-a desfăşurat activitate.
Pentru cititori avizaţi, cu cunoştinţe în domeniu, prezint în continuare, rezultatul operaţiunilo concretizate în
bilanţuri contabile anuale întocmite pe perioada 1919-1925.
Oltenița-str. Carol I-iul Banca Oltenița
Fotografia-vedere reprezintă clădirea în care a funcţionat Banca Olteniţa de
la înfiinţare din 11 aprilie 1909 până în 1925 când a intrat în faliment. Întâmplarea fericită face ca cititorul să recunoască uşor clădirea care există şi în zilele
noastre, scăpând de acţiunea nesăbuită de demolare a regimului comunist.La 31 mai 1930 banca a fost declarată în stare de faliment cu un portofoliu de 7,5 milioane lei. Falimentul
băncii era previzibil. Dacă luăm în analiză numai situaţia debitorilor observăm că acestea au evoluat astfel: în anul
1919 soldul acestora era de 113 mii lei; în anul 1920 dintr-o dată valoarea debitorilor ajunge la 1770 mii lei, deci
a crescut cu 2666 mii lei, în 1922 debitele ajung la 7494 mii lei, adică aproape se dublază faţă de anul precedent.
în anii 1923 şi 1924, volumul debitelor, nu numai că nu se diminuează, sau să se menţină cel puţin la nivelul
anului precedent, acestea cresc de la un an la altul cam cu un milion de lei, ca să culmineze cu anul de graţie 1925,
când soldul debitelor ajunge la cifra record de 11 milioane lei, ca efect al faptului că împrumuturile nu au mai
putut fi rambursate.
În acest fel, banca, lipsită de lichidităţi, intră în incapacitate de plată şi implcit în faliment. Consternaţia şi
impactul social-economic produs de prăbuşirea unei bănci ca „Olteniţa“ condusă de personalităţi şi cu o viaţă de
20 de ani, a fost unul din marile evenimente ale vremii. Această problemă era la ordinea zilei şi făcea obiectul discuţiilor în mai toate cafenelele din oraş.
Iată că nici banca „Olteniţa“ ca orice pe lumea asta, nu face excepţie de la regula generală a firii şi anume
că, indiferent de ce este vorba, se naşte, creşte, sau evoluează, trăieşte şi moare.
4.- FADERALA „ AVÂNTUL ŢĂRII“
În Olteniţa a existat şi o asemenea instituţie financiar-bancară care a purtat numele de „Avântul Ţării“, însă
din păcate, din lipsă de date mă limitez doar la a o aminti şi atât. Ea a apărut într-un anuar statistic, al anului 1922.-
Dacă cineva are cunoştinţă şi date despre aceasta este bine să le facă publice.
5. – SOCIETATEA „TURTUCAIA“ S.A. DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ.
Societatea „Turtucaia“ avea sucursala în Silistra (pe atunci capitala judeţului Durostor), laTurtucaia şi la
Budeşti. Avea ca obiect de activitate: de servire, operaţiuni de decontare, încasări, plăti şi acordări de credite la intreprinderi, ferme agricole, industriale,sau comerciale, morărit, fierăraie, cărămidărie.
Preşedinte: O persoană a vremii de rezonanţă socială deosebită, doamna Sarmiza-Bilcescu- Alimăneşteanu.
În anul 1926 capitalul social era de 5.000.000 lei, împărţit în 10.000 acţiuni de purtător a 500 lei fiscare.
Rezervele erau de 144.753 lei.
Rezultate: Societetea a prosperat în primii 3 ani; în anul 1922 beneficiul a fost de 1.018.745,02 lei, dividente
95 lei; în anul 1923 a fost de 1.178.319 lei, dividente 100 lei, iar în anul 1924 a fost de 697.955 lei. În anul 1925
nici beneficii şi nici pierderi ceea ce mă face să presupun că bilanţul a fost „mistificat“ spre a nu evidenţia pierderile
care în mod cert existau în realitate, însă în anul următor 1926, acestea nu au mai putut fi „ascunse“, înregistrânduse pierderi în sumă de 401.715 lei, care sunt convins că proveneau în cea mai mare măsură din anul precedent. Iată
câteva solduri din bilanţul încheiat la 31 decembrie 1922.
Societatea „Turtucaia“ S.A. Industrie şi Comerţ a fost înfiinţată în anul 1920 iar în 1931 a intrat în lichidare.            6.BANCA „GURA ARGEŞULUI“
Banca „Gura Argeşulu“ S.A. Autorizaţia de funcţionare poarta data de 18 octombrie 1921 a Tibunalului Ilfov.
în actul constitutiv au subscris 12 membrii.
Capitalul social a fost la început de 2.000.000 lei, împărţit în 4.000 de acţiuni a 500 lei fiecare. A crescut în
1925 cu 1.000.000 lei, iar în 1927 cu alte 2.000.000 lei.
La 1 septembrie 1931 numărul deponenţilor spre fructificare a fost de 240 membrii cu un capital de
12.700.000 lei, iar numărul împrumuturilor-debitorii trecea de 2.000 care au beneficiat de credite în sumă de 10.000.000
lei.
în statutul acestei bănci la Cap. III „Operațiuni“ se spune:
s). – Va căuta să consolideze raporturile noastre şi să favorizeze dezvoltarea economiei naţionale cu ţările
străine. în acest scop va putea înfiinţa un serviciu de informaţiuni, studii şi anchete economice în vederea dezvoltării
comerţului şi industriei ţării.
Va putea înlesni creearea de noi industrii naţionale, acordându-le sprijinul moral şi material.
t). – Va putea înfiinţa sau comandite societăţi comerciale, agricole şi intreprinderi de tot felul.
Prin credite acordate, va putea înlesni reconstituirea gospodăriilor ţărăneşti şi industriale naţionale distruse
în timpul războiului.
u). – în fine orice fel de operaţiuni financiare intrând în sfera operaţiunilor sale.
Consiliul de administrare se compune din 9 membrii:
Preşedinte este dl. D.R. Ioaniţescu, vicepreşedinte I. Bărbulescu şi DIRCTOR Ion Deculescu.
Banca „Gura Argeşului“ Olteniţa a fost cea mai importantă bancă care a funcţionat în Olteniţa între cele două
războaie mondiale.
A fost o bancă puternică şi a fost concepută şi condusă de oameni care la vremea lor făceau parte din elita
personalităţilor oraşului, judeţului şi chiar ale ţării.
Activitatea sa a fost reglementată de un act constitutiv întocmit după toate regulile existente în materie la
vremea respectivă, act care a fost cunoscut la nivel naţional pentru că a fost publicat în monitorul oficial al României.
Din costitutiv nu a fost omisă nici-o reglementare pentru că a fost întocmit de elita oamenilor intelectuali,
comerciali, economişti, care au prevăzut toate speţele ce pot apărea în desfăşurare activi tăţii acestei bănci.
Un aport important l-au avut juristii, oameni erudiţi în materie de drept civil, administrativ şi comercial, oameni comlecşi şi competenţi aşa cum a fost cazul profesorului D.R. Ioaniţescu, unul din prietenii lui D.G. Deculescu
şi mai ales al doctorului Constantin Deculescu.
Datorită acestui fapt, redau integral actul constitutiv al acestei bănci:
B A N C A „G U R A A R G E Ş U L U I“
ACT CONSTITUTIV
(Document inedit publicat în Monitorul Oficial din 23 octombrie 1921)
Subsemnaţii, pe baza prezentului act şi a statutelor alăturate care fac parte integrantă, am constituit o societate
anonimă română pe actiuni sub denumirea de „Banca Gura Argeş“ cu sediul în oraşul Olteniţa.
Scopul societăţii este arătat la articolul 18 din statut.
Capitalul iniţial al societăţii este de 2.000.000 lei, împărţit în 4.000 de acţiuni a 500 lei fiecare acţiune.
Acest capital s-a subscris integral de către noi semnatarii prezentului act după cum urmează, având fiecare
dreptul la numărul de acţiuni corespunzător:
1- I.Bărbulescu, 250.000 lei a 500 de acţiuni,
2- D.G. Deculescu, 200.000 lei a 400 de acţiuni,
3- Mihail Popescu, 200.000 lei a 400 de acţiuni,
4- Dr. C. Deculescu 150.000 lei a 300 de acţiuni.
5- Vasile R. Fundeneanu, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
6- Marin Ene, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
7- C.D. Nica, 200.000 lei a 400 de acţiuni,
8- N. Tănăsescu, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
9- D.R. Ioaniţescu, 250.000 lei a 500 de acţiuni,
10- Alexandru Prumptu, 100.000 lei a 200 de acţiuni.
11- Niţă Rădulescu, 150.000 lei a 300 de acţiuni,
12- Slave Avramescu, 50.000 lei a 100 de acţiuni.
TOTAL _____________2.000.000 lei a 4.000 acţiuni.
378
Din capitalul social astfel subscris se va vărsa prima rată de 30%, iar restul de 70 % ne obligăm să-l vărsăm
fiecare individual la casa societăţii după autorizarea ei de funcţionare la epocile şi proporţiile ce se va hotărî de
adunarea generală.
Acţiunile se eliberează contra unei taxe de constituire de 10 lei de fiecare acţiune.
Ca derogare de la cele prescrise în statut, pentru această singură dată, fiecare din noi are dreptul ca printr-o
simlă declaraţiune făcută consiliului de administraţie să transmită orice număr de acţiuni din cele ce i se cuvin,
altor persoane şi certificatele provizorii ce se vor elibera direct acestora.
După eliberarea certificatelor provizorii, statutele intră din nou în vigoare.
Bilanţurile se vor face şi beneficiile se vor lua conf.art.19 şi23 din statute.
Subsemnaţii fondatori şi proprietari ai întreguluicapital subscrisşi acţiunilor corespunzătoare,
exercitând şi atribuţiile adunării generale constitutive în conformitate cu art. 125 şi 219 şi art. 30 din statuete, am
ales membrii în consiliul de administraţie pe domenii:
Consiliul de administraţie
-Preşedinte: se va alege ulterior,
– Membrii: D.G. Deculescu, C.D. Nica, dr. C. Deculescu, Vasile R. Fundeneanu, Marin Ene, Niţă Rădulescu,
D. Grozdea, N. Tănăsescu.
Consiliul censorilor
Preot Gheorghe Sechelarie, preot I.Ionescu, Slav Avramescu, Gheorghe Popa, Alexandru Prumptu.
Censori supleanţi
Petrache Teodorescu, N. Stoenescu Soare, Alexandru Cernescu.
în termen de 20 de zile de la constituirea definitivă a societăţii se vor depune cauţiunile cerute de art. 124 şi
186 din Codul comercial şi art. 35 şi 51 din statut şi anume:
Fiecare administrator 20.000 lei, fiecare censor 10.000 lei în acţiuni de ale societăţii.
în virtutea prezentului act societatea se declară fondată şi constituită sub unica rezervă a autorizaţiei legale
de funcţionare.
Durata societăţii era nelimitată.
Pentru obţinerea autorizaţiei dăm mandat şi delegăm pe domnii: D.R. Ioaniţescu şi Slave Avramescu, ca
toţi împreună sau fiecare în parte, să facă cerere de autorizare la Tribunalul Ilfov şi să obţină avizul favorabil al
Camerei de comerţ şi sentinţa tribunalului de funcţionare, semnând valabil în numele societăţii şi convenim la orice
modificări ale statutelor în interesul legii şi să facă apel la caz de nevoie sau să renunţe la dreptul de apel, mulţumindu-se cu drepturile pronunţate de tribunal, să ne reprezinte în faţa oricărei instanţe judecătoreşti şi administrative
din ţară, făcând orice declaraţiune în scopul de mai sus pe numele nostru, să ceară investirea cu formula executori
a sentinţei de autorizare şi liberarea ei, semnând de primirea ei, să ceară şi să semneze înscrierea firmei, să subscrie
orice acte, într-un cuvânt, să facă în numele nostru tot ce va fi necesar şi legal pentru ca societatea să fie recunoscută
ca autorizată a funcţiona, fără a mai avea nevoie de procură specială şi cu drept de substituire.
Mandatarii noştrii vor putea consimţii chiar şi la modificarea statutelor dacă tribunalul ar cere.
Conform art. 6 din statute, capitalul va putea fi mărit prin una sau mai multe emisiuni până la
000 lei, printr-o decizie a consiliului de administrţie.
Deasemeni autorizăm pe dl. D.R.Ioaniţescu să ridice de la Tribunalul Ilfov îndată după obţinerea autorizaţiei
de funcţionare, recipisa reprezentând vărăsmântul de 30% depus de noi, vărsându-l apoi la
casa băncii.
Consiliul de administrţie va hotărâ şi împuternicii persoanele care pot semna valabil pntru bancă. Orice
acte cari angajează banca trebuie să poarte sub firma scrisă, stampila sa tipărită, și două semnături.
Firma socială este „Banca Gura Argeş”
FĂCUT LA 3 AUGUST 1921
1- Costică D. Nica, comerciant, Olteniţa str. Ferdinand nr. 20,
2- Ion Bărbulescu, proprietar, Oltenţă str. Cantacuzino nr. 40,
3- D.G. Deculescu strada Carol no. 67
4- Vasile R. Fundeneanu,
5- Marin Ene,
6 – N. Rădulescu-Troacă, agricultor-comerciant com. Gurbăneşti Ilfov
7 – Mihail Popescu, proprietar, Olteniţa, str. Carol No. 78,
8 – D. R. Ioaniţescu, advocat, str. Mătăsari No. 21 Bucureşti
379
9- Nicol. C. Tănăsescu, advocat, str. Visinilor No. 12 Bucureşti,
10- Alexandru Prumptu, comerciant, comuna Budeşti judeţul Ilfov
11- Slave Avrămescu, advocat, strada Sârbească nr. 9 Bucureşti, REDACTOR, SCRIITOR, ŞI MARTOR
PENTRU IDENTITATEA PĂRŢILOR, Anghel N. Demetrescu advocat str. Panduri nr. 8 Bucureşti
ACT MODIFICATOR, al
ACTUL CONSTITUTIV ŞI AL STATUTELOR SOCIETĂŢII ANONIME
„BANCA GURA ARGEŞ”
În virtutea drepturilor acordate subsemnatului prin actul constitutiv, declar că fac următoarele modificări:
1 – La actul constitutiv la capitolul censorilor supleanţi, se numesc încă doi censori şi anume: Ion Dumitrescu şi Nicolae St. Ionescu.
În total sunt cinci censori supleanţi
2 – La capitolul statutelor:
Se specifică că numerotaţia articolelor, după art. 33 urmează art. 34. în loc de 5 în loc de 36, articolul 36 în
loc de 37 şi continuă în această ordine până la sfârşit. în total statutele societăţii conţin 77 de articole în loc de 78
cum s-a trecut în actul original printr-o greşală de numerotaţie.
(ss) Slave Avramescu, Advocat.
GREFA TRIBUNALULI ILFOV, SECŢIA I. COMERCIALĂ Se va
publica în Monitorul Oficial
Grefier (ss) Gh. Tonoescu
ACT MODIFICATOR al
ACTULUI CONSTITUTIV ŞI AL STATUTELOR SOCIETĂŢII ANONIME „BANCA GURA
ARGEŞULUI”.
În virtutea drepturilor acordate subsemnatului prin actul constitutiv declar că fac următoarele modificări în art. 66, alin. I. fost 67 din statute, cu cuprinsul următor:
– Art. 66, alin.I. până la cinci acţiuni posesorii au dreptul la un vot în adunarea generală.
(ss) Slave Avrămescu, advocat,
GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECŢIA i COMERCIALĂ Se va
publica în Monitorul Oficial,
Grefier (ss) Gh. Toncescu.                                                                                                                                                       8- BANCA „ŢĂRANUL“ S.A.
Banca „Ţăranul” S.A.a fost înfiinţată la 30 iulie 1924, autorizaţia tribunalului datând din 21 august 1924.
A început cu un capital social de 500.000 lei ( 1000 acţiuni a 500 lei fiecare ).
S-au mai făcut încă două emisiuni a 500 lei fiecare, capitalul social ridicându-se la 1.500.000 lai. La înfiinţare
7 membrii au luat asupra lor toate acţiunile. Astfel numărul membrilor ajunsese la
326.
Preşedinte: N. Seitan, administrator delegat C.O.Chirtu, C.D. Stancu.
La 1 septembrie 1931, banca avea 800 debitori în efecte cu suma de 4.925.777 lei.
La 1 ianuarie 1931 această sumă ajunsese la 7. 291.456 lei. Erau 165 deponenţi cu un capital spre fructificare de 2.410.765 lei.                                                                                                                                          9. BANCA „PLUGARUL“ S.A.
Banca „Plugarul“ S.A. s-a constituit la14 iulie 1925 cu un capital social de 1.500.000 lei divizat în 3000 de
acţiuni nominative la purtător de 500 lei fiecare.
în anul 1929 capitalul social s-a sporit cu 2.500.000 lei, divizat în 5.000 de acţiuni a 500 lei fiecare.
Capitalul social autorizat : 5.000.000 lei.
Obiectul de activitate al băncii:
Efectuează la cererea clienţilor operaţiuni bancare, dar în mod deosebit acordă credite pe termen scurt micilor proprietari agricoli.
Consiliul de administraţie: funcţia de prşedinte – postul era vacant, iar vicepreşedintele şi administratorul
delegat, Vasile R. Fundeneanu şi trei cenzori.
10.BANCA „FOŞTILOR LUPTĂTORI OLTENIŢA”
S-a înfinţat la 23 decembrie 1927 cu 7 acţionari şi cu un capital de 1.000.000 lei, împărţiţi la 2000 de acţiuni a 500 lei acţiunea. La 1 septembrie 1931 numărul membrilor era de 20, cu acelaşi capital de
000 lei.
La această dată erau 8 deponenţi cu un capital depus spre fructificare de 513.796 lei, iar împrumutaţi erau
150 persoane cu suma de 1.300.000 lei
Dividente: pe anul 1928 a dat 12%, pe anul 1929 au fost de 10% iar pe anul 1930, nu a acordat nimic pentru că nici beneficii nu s-au realizt.
Consiliul de administraţie se compune din 9 membrii în frunte cu doctorul Constantin Deculescu – preşedinte, director fiind Vasile Oblu.                                                                                                                          11. BANCA AGRARĂ ŞI COMERCIALĂ ROMÂNĂ.
Această bancă a fost înfiinţată la 6 iunie 1929.Capitalul social iniţial a fost în suma de
000lei divizat în 20.000 de acţiuni la purtător a 500 lei fiecare acţiune.
Acest capital a fost subscris în întregime de membrii fondatori în modul următor:
C.G. Lăzărescu 1.700.000 Traian Berea…1.700.000
St. Gaillac 1.700.000 Teodor Orghidan 750.000
Os. Cohanovici 1.700.000 Iuliu Sfetea 750.000
G.D. Breyer……………………….1.700.000
Scopul societăţii:
Citez din statut:
„a face pe cont propriu sau pe socoteala terţilor, orice operaţiuni financiare şi de bancă, în legătură directă cu
acestea, sau a se asocia la atari operaţiuni, cuprinzândşi operaţiunile de avansuri asupra mărfurilor, titlurilor,
efecte,etc.”
Consiliul de administraţie: Preşedinte; – vacant – vicepreşedinte C.G.Lăzărescu, director M. Bartolomeu.

B Ă N C I P O P U L A R E
13- BANCA POPULARĂ „ÎNFRĂŢIREA“ OLTENIŢA
Banca populară „Înfrăţirea“ Olteniţa a fost înfiinţată la 6 ianuarie 1920 cu un capital de 53.251 lei. În anul
1931 capitalul a crescut de 10 ori ajungând la540.885 lei. La început a avut un număr de 377 de membrii, iar la 31
decembrie 1930, numărul acestora a ajuns la 466.
Banca populară „Înfrăţirea“ descinde de la federala „Avântul ţării“. S-a înfiinţat atât pentru ca să finanţeze
cooperativa cât şi pentru a avea o acţiune integrală.
Puţin mai înainte funcţionarii de la oficiul poştal Olteniţa aveau o societate de ajutor mutual, un fel de casă
de ajutor reciproc, cum este în zilele noastre, şi acestea au propus şi hotărât să se transforme societatea lor în bancă
populară.
Atunci Hristache Danielescu, N. Seitan şi A. Dumitrescu au avut ispirata ideie şi au întreprins o acţiune
pentru înfiinţarea băncii populare „Înfrăţirea”.                                                                                                        14.- BANCA POPULARĂ „FOTIN IONESCU”
Banca populară „Fotin Ionescu“ a fost înfiinţată din iniţiativa lui N. Şeiţan pentru a avea unde să se retragă
în cazul în care ar fi fost forţat de „LIBERALI“, să plece de la banca populară „înfrăţirea”
Liberalii însă s-au opus şi Banca Comercială a cooperativelor nu a aprobat înfiinţarea ei. Banca nu a luat
naştere decât mai târziu când „liberalii“ s-au gândit şi au stăruit să o înfiinţeze pentru ei.
Cel care a luptat mai mult pentru ea a fost Mircea Frigator, La momentul potrivit voi explica cititorului cine
a fost Mircea Frigator.
Banca populară „Fotin Ionescu“ a funcţionat de la 15 decembrie 1923.
Poartă numele omului de stat „FOTIN IONESCU“ care a sprijinit la noi în ţară ideia băncilor populare. A început cu 121 de membrii şi cu un capital de 374.500 lei. La 31 decembrie 1930 numărul membrilor a cresacut la
198 iar capitalul la 863.106 lei.
Banca avea 17 deponenţi la fructificare cu un capital de 57.345 lei şi 211 împrumutaţi – debitori, cu suma de
lei 3.501.585.
Dividente: pe anii 1924-1926 a dat 12%, pe anul 1927 a dat 15%, în anul 1928 a scăzut la 10%, pe anul 1929
a dat 8%, iar pe anul 1930 nu a mai dat nimic. Aceasta era dovada certă a faptului că banca nu mai mergea bine. împrumuturile se acordau cu o dobândă de 18% pe an.
Consiliul de conducere se compunea dintr-un preşedinte (An. M. Ionescu) 8 membrii, 3 cenzori şi 3 cenzori
supleanţi.   SURSA-PAUL AMU !