ANIVERSAREA A 50 DE ANI DE LA ABSOLVIREA LICEULUI CONSTANTIN ALIMĂNEŞTEANU DIN OLTENIŢA, A PRIMEI PROMOŢII 1927 CARE A ÎNCEPUT ODATĂ CU ÎNFIINŢAREA LUI ÎN ANUL 1919

Fotografie originală făcută pe scările de la intrarea principală a liceului “Constantin Alimăneşteanu” din
Olteniţa, cu prilejul a împlinirii a 50 de ani de la absolvirea liceului a promoţiei anului 1927, care a început
liceul odată cu înfiinţarea lui. Fiind prima promoţie, pe bună dreptate s-a numit “promoţia de aur”, aceasta şi
pentru că toţi absolvanţii au devenit oameni de valoare, utili societăţii.
Rândul 1 din faţă, de la stânga la dreapta : 1. 2. Florian Mandache medic primar chirurg, la
spitalele Brâncovenesc şi Colţea, profesor universitar doctor docent, academician, membru al Academiei
Române de Medicină – şi a altora din Europa, cu cel mai înalt grad şi titlu academic din Olteniţa, atât înainte
cât şi după el.
A fost prezent la această aniversare, convocat de colegii de liceu, însă el a făcut parte din promoţia 1930-
1931, fiind mai mic cu 4 ani, faţă de cei care îşi aniversau 50 de ani de la absolvire, fiind coleg de liceu, de
clasă şi de bancă cu doctorul Ilie Cernea, fratele mai mic al profesorului doctorand Marin Cernea. La început
– gimnaziul transformat ulterior în liceu – a funcţionat în clasele tatălui său Naie Mandache. Clădirea există şi
în zilele noastre, aflându-se chiar pe colţ, cu un etaj, cu un balcon din fier forjat, situându-se la intersecţia formată de strada Nicolae Bălcescu cu strada mare- Argeşului din zilele noastre.
Rândul 2 de la mijloc, de la stânga la dreapta, îmi sunt necunoscuţi.
Rândul 3 de sus de la stânga la dreapta : 1 , 2 (cu ochelari) ,
3. Marin Cernea, profesor de limbă germană şi filozofie, doctorand, 4. 5. ,
6. Alexandru Constantinescu doctor la Sorbona, fost ministrul informaţiilor. pe verso acestei fotografii,
Alexandru Constantinescu cu cerneală albastră, care îşi menţine culoarea şi după mai bine de trei decenii, a
scris : “purtăm în noi stigmatele unei jumătăţi de veac zbuciumat” şi semnează : Alex. Constantinescu şi sub
el încă şase semnături (indescifrabile) iar ulterior a lui Marin Cernea, sub care menţionează data : 3.VII.1977
iar jos în colţul din dreapta (a verso-ul fotografiei) tot Marin Cernea scrie: Bucureşti 19.VII.1977 (probabil că
atunci a intrat în posesia fotografiei).
Precizez că semnătura lui Alexandru Constantinescu este identică cu cea de pe scrisoarea nr.21 din 1
Maiu 1926, a Societăţii Culturale a Elevilor Liceului “Constantin Alimăneşteanu” adresată doamnei Violette
dr. C. Deculescu, str. Carol, loco (Olteniţa), prin care îi aducea la cunoştinţă că a fost inclusă din oficiu ca
membră onorifică a acestei societăţi pentru actele sale caritabile”.
Pe această scrisoare Alexandru Constantinescu a semnat ca înlocuitor al preşedintelui societăţii. Scrisoarea
se află la capitolul consacrat doamnei Violette Boujard Deculescu.Fotografia de mai sus, este făcută la aceeaşi dată şi cu aceeaşi ocazie, însă, între elevii promoţiei 1927 sa intercalat şi profesorul Mitică Popescu – originar din comuna Curcani – pe atunci directorul liceului care se
numea “Alex. Sahia”.
Rândul 1 din faţă, de la stânga la dreapta: 1._______________2. Florian Mandache, 3. Prof. Mitică
Popescu, cel mai înalt, pe atunci directorul liceului, 4.______________
Rândul 2, la mijloc de la stânga la dreapta : 1.___________, 2.___________, 3. ___________, 4. ______
Rândul 3 de sus, de la stânga la dreapta : 1. cel cu ochelari_________, 2. Marin Cernea, 3. ___________
4.___________5. Alexandru Constantinescu.
Pe verso acestei fotografii, de data aceasta, Marin Cernea scrie : “Amintire de la reuniunea colegială de
la 3.VII. 977 a primei promoţii a liceului din Olteniţa. Semnat : Marin Cernea. Am lăsat spaţii libere pentru cei
necunoscuţi, în iluzoria speranţă că poate cineva din cei care vor citi cartea să identifice vreun necunoscut, cu
toate că de atunci, nu mai supravieţuieşte nimeni întrucât a trecut mai bine de un secol.
Fotografiile sunt păstrate şi mi-au fost încredinţate de dr. Ilie Cernea prietenul meu din ultimii ani de
viaţă, adresându-i postume mulţumiri. SURSA-PAUL AMU  !