CARTEA DE ONOARE A CLUBULUI ŞANTIERULUI NAVAL OLTENIŢA

Fragmente din MONOGRAFIA ORASULUI OLTENITA de PAUL AMU !

CARTEA DE ONOARE A  CLUBULUI ŞANTIERULUI NAVAL OLTENIŢEAN  !
Spre luare aminte şi ţinere minte
Această interesantă carte de onoare a Clubului Şantierului Naval Olteniţa – fiind nespus de bucuros după
ce am depistat-o şi am parcurs-o cu mare atenţie – mi-am dat seama că are o valoare patrimonială, spirituală şi
culturală, inestimabilă.
Mi-am bătut capul şi – pe cât posibil – am reuşit să descifrez, să identific, scrisul, persoanele şi semnăturile
oamenilor de excepţie care au evoluat pe această scenă, onorându-ne oraşul cu prezenţa lor. Pe cele scrise în
limbile de circulaţie mondială – pe cât posibil – le-am tradus în româneşte.
Această carte de onoare, a rămas şi constituie singura dovadă incontestabilă a măreţiei, grandoarei şi
celebrităţii personalităţilor care, de-a lungul anilor, au onorat cu prezenţa lor activă, publicul olteniţean, scena
şi sala Clubului S.N.O. începând cu 23 august 1960, când s-a inaugurat această clădire şi când scrie:
“S-au aniversat 16 ani – cum impropriu şi în mod demagogic se considera atunci de exponenţii regimului comunist aservit Moscovei – de la eliberarea patriei de sub jugul fascist”.
În fapt – adaug eu aici – ceea ce acum este arhicunoscut şi dovedit – 16 ani de la plasarea României sub
dominaţia, asuprirea, exploatarea şi influenţa regimului comunist – bolşevic, sovietic.
– Inaugurarea clubului S.N.O.: Nu ştiu ce a avut în vedere George Vraca, când pe prima pagină a scris:
“Inaugurăm la Olteniţa al 40-lea teatru”. Probabil că până atunci s-au mai inaugurat 39 !…
– Lansarea la apă a unei motonave de 2.000 de tone.
Prima consemnare este făcută chiar de regretatul şi marele actor George Vraca, artist al poporului şi de o
pleiadă întreagă de alţi artişti valoroşi, printre care şi Dan Puican regizor, olteniţean autohton, colegul meu de
liceu şi de clasă la liceul “Constantin Alimăneşteanu” din Olteniţa, iar ultimul, până în anul 2004, Radu Beligan
artist al poporului, născut la 14 decembrie 1918 care scria:
“Cu cele mai bune gânduri pentru admirabilul public din Olteniţa, în cadrul manifestărilor prilejuite de
aniversarea a 150 de ani de la fondarea oraşului Olteniţa”.
Pentru că este posibil ca, o dată cu trecerea timpului această carte de onoare să dispară, ca multe altele,
dar mai ales pentru că foarte puţini olteniţeni au cunoştinţă despre aceşti oameni de certă valoare care ne-au
vizitat oraşul, cât şi din precauţie, am făcut xerocopii de pe aceste înscrisuri olografe unicat, spre a vi le prezenta.
Majoritatea acestor oameni valoroşi, de mult au trecut în “lumea de dincolo”, alţii au plecat din ţară pe
măsură ce s-a ivit ocazia, însă fără excepţie, toţi cei care supravieţuiesc sunt destul de bătrâni.
Aceste înscrisuri se regăsesc în lucrarea de faţă.
Poate că parte dintre cititorii cărţii mele, vor reuşi să descifreze sau să recunoască, fie scrisul fie semnăturile
persoanelor pe care eu nu le-am putut identifica, lucru care m-ar bucura.
Mulţumesc domnului Măgeanu care răspunde şi se ocupă de Clubul S.N.O. şi care a avut amabilitatea şi
încrederea să-mi pună a dispoziţie această carte de onoare în perioada 15 aprilie – 31 octombrie 2004, pe care,
apoi i-am restituit-o.
Paul Amu
ET IN ARCADIA EGO
Aforismul latin “et in Arcadia ego” ceea ce de fapt reprezintă titlul la ceea ce voi scrie în continuare
– poate fi parafrazat prin românescul: “şi eu am fost în Olteniţa”. Prin urmare, făcându-mă mesagerul celor
care ne-au vizitat oraşul în domeniul culturii, pot face uz de acesta.
Este adevărat că până în anul 1960, Olteniţa nu a avut o sală adecvată de festivităţi, dotată cu ceea ce era
necesar spre a oferi condiţii corespunzătoare desfăşurării unor spectacole artistice. Singurul care exista şi care
a rămas, Teatrul comunal, a corespuns pentru vremea în care a fost construit. În lucrare dau destule detalii la
un capitol special, cu privire la modul, împrejurările şi condiţiile în care acesta a luat fiinţă. Totuşi şi pe scena
acestuia au evoluat personalităţi şi pot spune chiar celebrităţi, aşa cum a fost cazul cu maestrul George Enescu.
De asemeni în lucrare, prezint şi modul în care a luat fiinţă Clubul Şantierului Naval Olteniţa şi cine a
contribuit efectiv.
Sunt perfect conştient şi pe deplin convins că – ceea ce voi scrie eu aici su sincera şi disperata dorinţă de
a nu se uita, de a se ţine minte – nu-şi va mai bate capul nimeni, niciodată pentru că lăsând modestia la o parte,
ceea ce am făcut eu, nu a fost nici simplu şi nici uşor.
De o asemenea întreprindere nu se va mai apuca nimeni fără o consistentă pretenţie pecuniară, ţinând
seama de crunta realitate, câ în zilele noastre nici “BUNĂ ZIUA” nu îţi dă nimeni degeaba, s-au dezinteresat,
iar vorbele sunt extrem de scumpe, aşa cum este cazul de exemplu la avocaţi – şi rog să fiu scuzat pentru această
comparaţie, care mi-a venit în minte pe moment.
* * *
Începând cu data de 23 august 1960, o dată cu darea în folosinţă şi inaugurarea Clubului Şantierului
Navala Olteniţa, pe scena acestuia s-au perindat şi au evoluat cele mai proeminente personalităţi ale vremii
din domeniul teatrului, operei şi muzicii – de toate genurile.
Chiar dacă lista ar fi prea lungă, din respect atât pentru memoria acestora cât şi a olteniţenilor – atât pentru
cei trecuţi în “lumea de dincolo” cât şi pentru cei care mai sunt în viaţă, cu permisiunea dumneavoastră am să
vi-i prezint.
Dovada că ei ne-au vizitat oraşul şi ne-au oferit momente de neuitat, sunt înscrisurile sub forma de notări,
245
de impresii, care au rămas închise pentru eternitate între coperţile groase ale  cărţii de onoare a Clubului
Şantierului Naval Olteniţa, carte pe care, după multe căutări, cu strângere de inimă, am găsit-o „dezonorată”,
plină de praf și var, aruncată într-un coș de hârtii. Păcat !
Sunt convins că fiecăruia dintre noi, fiecare nume, ne va spune ceva, ne va aduce aminte de un spectacol
cu care ne-a delectat, care ne-a rămas întipărit în memorie, de un program de televiziune, de un film, pentru că
până la urmă însăşi viaţa fiecăruia dintre noi este un film.
Lăsând modestia la o parte, cred că – beneficiind de împrejurarea că Olteniţa se află aproape de Bucureşti
– suntem poate printre puţinele localităţi care ne putem legitima în faţa ţării că am fost vizitaţi şi onoraţi de
mari personalităţi ale vremii, care au avut numai cuvinte de laudă la adresa publicului olteniţean. Mulţi dintre
aceştia au fost mesageri şi ambasadorii ţării noastre şi ne-au făcut cunoscuţi lumii, pe toate meridianele, chiar
într-o vreme întunecată de regimul comunist asupritor şi mai ales duplicitar care una spunea, alta gândea şi
altfel proceda în realitate. Sigur că o asemenea stare de lucruri nu putea dura la infinit.
De asemeni, sint convins că simpla inserare a numelor acestora nu va fi de natură să plictisească pe
nimeni, mai cu seamă că cu imensa majoritate – cel puţin pe lumea asta – nu ne vom mai întâlni niciodată,
decât numai când ni se va prezenta la televizor, câte ceva din fonoteca de aur.
Aceştia sunt exponenţi ai culturii noastre, oameni de certă valoare, profesionişti şi talentaţi – şi nicidecum
amatori sau improvizaţii, care au existat din păcate, cu care, fiecare dintre noi, ne-am întâlnit direct sau indirect
– şi ni s-au întipărit în minte pentru totdeauna, atâta timp cât vom exista. Imaginea lor ne va însoţi şi ne va dispărea
din minte o dată cu inevitabilul sfârşit şi cu zborul sufletului fiecăruia dintre noi spre zările infinitului.
Prin urmare, iată numele celor care ne-au vizitat: George Vraca, Ion Luican, N. Secăreanu, Vladimir
Orlov, N.N. Matei, Iulia Ioana Vraca, Ion Dacian, Nicu Stănescu, Emilia Petrescu, Martha Kessler, Ioana Radu,
Vasile Tomazian, Florin Dorian, Dan Puican olteniţean, Maria Tănase, Mara Ianoly (care cânta în falset), Marieta
Sadova (cea care a contribuit la lansarea în teatru a olteniţeanului nostru Dem Savu), Gigi Marga, Norocel
Dimitriu, Nicky Atanasiu, Margareta Pâslaru, Constatin Drăghici, Elena Buzea, Maria Voica, Stela Popescu –
prima soţie a lui Dan Puican, Ştefan Ciubotăraşu, Maria Lătăreţu, Roxana Matei, Anda Călugăreanu, Grigore
Vasiliu Birlic, Pillu Morel din Mexic, Martin Hughes regizorul baletului din Dahomey, compozitorul Ion Socol,
Septimiu Sever, Rodica Popescu – care atunci nu se numea şi Bitănescu pentru că, deşi în vârstă nu se căsătorise,
Ion Dichiseanu (febleţea temporară a Saritei Montiell, Regina Fadoului), Amza Pellea, Horia Şerbănescu,
Marcela Rusu, Cornel Constantiniu, Petre Geambaşu, Dan Spătaru, Dorin Anastasiu, Tiberiu Ceia, Maria
Ciobanu, Ion Dolănescu, IOSIF CONTA care a dirijat un concert format din 60 de instrumentişti pentru care
a fost necesar ca scena să fie extinsă cu vreo 15 metri, şi care s-a aflat într-o foarte bună dispoziţie, tot timpul
a fost cu zâmbetul pe buze, după fiecare interpretare lumea aplauda frenetic, se scula în chip de respect în picioare,
iar Iosif Conta cu sensibilitatea sa care îl caracteriza a perceput corect acest mod de manifestare. Spre
deosebire de alte spectacole, pentru concertul lui Iosif Conta s-au vândut bilete din timp, iar lumea a fost, pe
cât posibil – mai selectă.
Acest concert de neuitat a avut loc în seara zilei de 11 noiembrie 1982.
În cartea de onoare se regăseşte şi Ion Iliescu cu notarea: “Cu cele mai calde sentimente şi urări de bine
slujitorilor Clubului S.N.O. – pentru îmbogăţirea tradiţiilor de viaţă culturală, spirituală”.
Ileana Stana Ionescu, scriitoarea Ileana Vulpescu, a lăsat un semn că a trecut pe aici, cu următorul înscris:
“O zi frumoasă pe un drum cu maci şi cu dragoste a cititorilor pentru scriitori, cea mai preţioasă hrană a
lor”. Era la 7 iulie 1988.
Mircea Diaconu, Constantin Cotimani, iar ultimul care încheie aceste impresii a fost Radu Beligan la 12
decembrie 2004, când nota: “ Cu cele mai bune gânduri pentru admirabilul public din Olteniţa”.
Sunt covins – deşi am intenţionat – că nu am reuşit să-i trec pe toţi pentru care îmi cer scuzele de rigoare.
Cititorule ! Îţi adresez îndemnul, că o răsplată a celor care ne-au vizitat oraşul, oferindu-ne clipe de neuitat,
te rog apleacă-te, cu răbdare şi respect faţă de memoria lor şi citeşte ceea ce aceşti mari oameni ai vremii, creatori
sinceri de bine şi de frumos, au scris cu mâna lor, cuvinte calde şi de mulţumire, spre a ne lăsa nouă, un
semn din viaţa şi existenţa lor, o dovadă că şi-au purtat paşii şi prin oraşul nostru                                            Pentru uşurarea înţelegerii cititorului a consemnării impresiilor făcute de cei ce au evoluat în decursul
timpului pe scena Clubului S.N.O. prezint în paralel, scrisul olograf al celui care a făcut notarea, alături de
scrisul descifrat, ambele pagini, având acelaşi număr.
1. – “În cinstea zilei de 23 august 1960, la marea sărbătoare a împlinirii celor şase spre zece ani de la eliberarea
poporului nostru – artiştii pătrunşi de noul ideal al realismului socialist, cei mai jos semnaţi, au venit în
oraşul Olteniţa să inaugureze al patru zecilea teatru – născut din grija şi înţelepciunea Partidului Muncitoresc
Român.
Încă o dată – mai mult Partidul – ne-a dat prilejul să înnobilăm şi mai mult arta noastră.
Urez – oamenilor muncii din Olteniţa – şi a celor din Şantierul Naval Olteniţa, iniţiatorul acestui lăcaş de
cultură – o cât mai strânsă legătură – cu noi – oamenii de artă din Republica Populară Română.
Noi ne angajăm.” (ss)George Vraca
Artist al Poporului
2. – Ion Luican prim solist al T.O.B. (Teatru de Operă şi Balet) (Olteniţean) – Adaug eu aici, că Ion Luican
a scris “Olteniţean” pentru că de fapt este din comuna Frumuşani unde are şi casă.
(ss) N. Secăreanu, artist emerit,
(ss) Dinu Bădulescu, ca şi toţi ceilalţi
(ss) Alexandru Enăchescu,
(ss) Maria Crişan laureată a festivalului Internaţional de la Bucureşti
(ss) Mihaela Botez laureată a concursurilor internaţionale de la Bucureşti.
“Mulţumiri pentru frumoasa primire, vă urez multe succese în muncă”
(ss) Vladimir Orlov, artist emerit
(ss) Sabina Muşatescu Laureată a Premiului de Stat actriţă a Teatrului CFR
Giuleşti
3. – “Teatrul muncitoresc C.F.R. îşi ia angajamentul să sprijine munca culturală a Clubului muncitoresc
al Şnatierului Naval Olteniţa”.
(ss) N.N. Matei Laureat al Premiului de Stat.
(ss) Susana Remulus solistă a Teatrului de Operă şi Balet
“Trei sărbători : 23 august 1960 – 16 ani de la eliberarea Patriei de sub jugul fascist – lansarea unei motonave
de 2000 tone, o victorie a regimului nostru.
Suntem cu toată inima alături de ele.”
Regia de culise a Teatrului de Operă şi Balet
(ss) indescifrabil
(ss) A.Caracaş
“Urez noului lăcaş al culturii din Olteniţa multă rodnică existenţă şi propagarea culturii în R.P.R. Trăiască
Partidul muncitoresc Român, făuritorul comunismului în ţara noastră.”
(ss) E. Frungher, organizator spactal Teatrul de Operă şi Balet ——————————–               4. – “Din partea personalului tehnic al Teatrului de Operă şi Balet, mulţumim conducerii Şantierului Naval
Olteniţa pentru primirea făcută şi promitem să ne dăm tot acordul pentru culturalizarea maselor de muncitori
din oraşul Olteniţa.”
Electrician al T.O.B.
(ss) indescifrabil
Din partea Filarmonicii de Stat “George Enescu”
Din partea personalului tehnic : Ruse Petre şi Ruse Maria
“Să luptăm pentru înflorirea patriei noastre, scumpa noastră R.P.R.”
(ss) indescifrabil
“Olteniţa este orăşelul a cărei prosperitate culturală şi morală mi-a răscolit amintiri plăcute şi totodată de
neuitat. (Mă refer la Marină)”.
(ss) indescifrabil
“Din adâncul inimii mele, îmi doresc ca într-o zi să pot juca pe “Caterina” din “Furtuna” lui Ostrovschi pe
noua scenă a teatrului, din Olteniţa”
(ss) Iulia Ioana Vraca
5. “Sunt mândră că am participat la deschiderea Clubului SNO şi doresc ca ultima mea afirmare artistică so
am pe scena acestui club.”
(ss) Valeria Savu, solistă T.O.B.
“Totul este să faci în viaţă, a te afla în rândul celor care făuresc viitorul, viitorul trasat de cel de al III-lea
Congres P.M.R.”
(ss) indescifrabil
(ss) Bivolaru Dumitru
Laureat al premiilor internaţionale
6. “Mă bucur din toată inima că am putut lua parte la acest fericit eveniment şi că am putut lua parte la festivitatea
deschiderii Clubului din Olteniţa.”
(ss) Simona Ştefănescu prim solistă a T.O.B.
Laureată a concursurilor internaţionale de la Bucureşti şi Varşovia.
(ss) Rina Constantiniu solistă T.O.B.
“Ca actriţă a Teatrului Muncitoresc CFR Giuleşti şi ca una ce mi-am început cariera tot într-un teatru
muncitoresc, mulţumesc Partidului care mi-a dat posibilitatea să-mi afirm calităţile şi să-mi găsesc împlinirea
în asta numai datorită contactului strâns pe care l-am avut, şi învăţăturii care am căpătat-o în mijlocul
muncitorilor.”
(ss) Dody Carmen Rusu, actriţă a Teatrului Muncitoresc CFR Giuleşti.
“Mulţumesc partidului pentru construcţia edificiului cultural din Olteniţa care este nu numai al muncitorilor
ci şi al nostru.”
(ss) Bojidov Petrov
Teatru de Operă şi Balet
Toţi cei menţionaţi aici de la nr. 1 la 6 au evoluat într-o singură zi, adică la 23 august 1960, cu ocazia inaugurării
Clubului S.N.O.                                                                                                                                                  7. La invitația Sindicatului Șantierelor Navale din Oltenița, prim scenă din țară – Teatrul de Stat de Operetă
din București – a jucat pe scena nouă din Oltenița opereta românească ”Lăsați-mă să cânt” de Ciprian
Porumbescu.
În această lucrare eroul principal, compozitorul Ciprian Porumbescu, spune “…am studiat cu un mare
profesor şi acesta este Poporul meu…” Da !… de la Dumneavoastră Public spectator din Olteniţa, de la Voi
dragi muncitori de la şantierele navale, din poezia şi munca voastră, din cântecele Voastre, am învăţat să cântăm
şi noi şi să vă cântăm.
Teatrul de Operetă din Bucureşti, vine oricând cu multă dragoste în mijlocul Dumneavoastră, împreună
cu toţi fruntaşii săi.”
(ss) Ion Dacian 15 septembrie 1960
8. – “Cu deosebită plăcere am dirijat corul Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti în frumoasa sală
a clubului S.N.Olteniţa. Public cald, entuziast, care a ştiut să înţeleagă că aici noi am dăruit generozitatea, arta
noastră.
Dorim să ne mai revedem.”
Dirijor,
17.IX.1960 (ss) V.D.Brătulescu
“Nu sunt pentru prima oară când vin şi dirijez orchestra “Barbu Lăutaru” în acest oraş şi-n această frumoasă
sală de spectacole şi am fost totdeauna foarte mulţumit de publicul care ne-a onorat cu prezenţa la concertele
noastre şi de marele succes care l-am avut.”
(ss)Nicu Stănescu
Dirijor al orchestrei “Barbu Lăutaru” Artist emerit,
18.09.1960
9. 1.octombrie 1960
“Cântăm cu toată plăcerea în faţa unui public dornic de muzică. Ne-a plăcut sala şi felul în care ne-aţi
primit.”
(ss) indescifrabil
“Mi-a făcut mare plăcere să cânt ascultătorilor din Olteniţa.”
(ss) Maria Cardaş, pianistă.
“Arta noastră este pentru popor.
O dăruim cu drag şi suntem emoţionate când suntem înţelese şi apreciate.”
(ss) Emilia Petrescu
Martha Kessler
“Am găsit o înţelegere deosebită la publicul local şi un bun gust. Am cântat cu plăcere acestui public
cald, atent şi disciplinat.”
(ss) Elvira Ştefănescu.
10. – “Am venit în mijlocul harnicului colectiv al Şantierului Naval Olteniţa cu sufletul cald şi cu dorinţa
de a purta aici, flacăra artei realist – socialiste.
Am prezentat piesa de teatru “Copacii mor în picioare” de Alejandra Cassona, şi ne-a mulţumit atenţia
cu care publicul Olteniţei a apreciat eforturile noastre.
Fie ca munca noastră să contribuie la realizarea scopului comun : construcţia socialistă !
Un cuvânt de caldă mulţumire conducerii clubului, comitetului sindicatului, pentru condiţiile create.”
15 oct. 1960
(ss) indescifrabil responsabil cultural
(ss) Elena Cristescu Comitetul sindicatului Ministerului
Industriei Grele
(ss) G.Mitroi, (ss) M. Ungureanu
(ss) indescifrabil – (care a jucat rolul Bunica din “Copacii mor în
picioare”)                                                                                                                                                                      11. – “Am fost încântaţi de primirea călduroasă făcută colectivului orchestrei simfonice “George Enescu”
cu prilejul centenarului simfonic dat în faţa muncitorilor Şantierului Naval Olteniţa”
(ss) Mircea Dobrescu dirijor
12. -”Cu ocazia spectacolului dat de colectivul Teatrului Municipal din Bucureşti, cu piesa “Trei generaţii”
de tov. Lucia Demetrius, am avut plăcerea să fim întâmpinaţi de un public atent şi prietenos, şi de conducerea
instituţiei într-o sală nouă, plăcută, înzestrată cu o tehnică care permite desfăşurarea artistică de bună
calitate, artiştilor care vin la Olteniţa.
Felicităm din toată inima pe cei ce au luat iniţiativa construirii acestei săli de spectacol şi le urăm deplin
succes în proiectele lor de culturalizare.”
(ss) Lucia Sturza Bulandra
Directoarea Teatrului Municipal
22. noiembrie 1960
13. – 22 ianuarie 1961. “Cu multă plăcere şi dragoste cântăm pentru publicul din Olteniţa şi admirăm
această sală minunată şi acest public entuziast”
Orchestra “Barbu Lăutaru”
(ss) Ion Budişteanu, dirijor Laureat al premiului de stat.
(ss) Maria Lătăreţu
(Vlad Dionisie)
“Impresionat de frumoasa clădire construită şi o sală cu multă acustică, făcută pentru oamenii muncii.
Trăiască Partidul şi Conducerea ţării noastre care ne-a dat aceste posibilităţi.”
(ss) Nicu Stănescu dirijor, artist emerit
14. – “Joc pentru prima oară în această minunată sală şi ar trebui să iau o piatră în gură, dar mi-am luat o
piatră de pe suflet, de pe inimă, când am văzut că am jucat şi eu în această excepţională sală pe care vreau să
o aplaud din toată inima, atât sala cât şi pe cei care au realizat-o. Cinste lor !”
(ss) N. Stroie Artist emerit al R.P.R.
2 februarie 1961
15. – “Iată şi în oraşul Olteniţa o sală de spectacole nouă, modernă, înzestrată destul de frumos, cu mijloace
care oferă condiţiuni plăcute atât spectatorilor cât, mai ales, artiştilor.
Fără îndoială că în iureşul formidabil de construcţii care se desfăşoară cu o aşa mare intensitate în patria
noastră scumpă, sub înţeleapta conducere a partidului şi a guvernului nostru, când oraşe mari, începând cu Bucureştiul
nostru drag, capitala ţării şi continuând cu celelalte oraşe din ţară, care-şi schimbă necontenit înfăţişarea
lor veche, luând una nouă, sănătoasă, frumoasă, trebuia să-i vie rândul şi oraşului port la Dunăre,
Olteniţa, să fie înzestrată printre altele şi cu această sală plăcută, îmbietoare, de-ţi este drag să cânţi în ea !…
Ca fiu al Frumuşanilor, comună acum dependentă de acest raion, mă bucur din toată inima mea şi voi
veni cu drag, întotdeauna, când voi fi chemat, să cânt în această sală frumoasă.
Felicit organele locale de conducere care au construit-o.”
Ion Luican, 2 februarie 1961                                                                                                                                    16. – 2 mai 1961. “ Sunt fericit că am avut ocazia să joc în această sală minunată în care te simţi atât de
bine. Publicul este cald şi faptul că ştie să aplaude atât de mult, este pentru noi un mare stimulent.
De câte ori voi fi solicitat să vin să cânt în acest oraş, o voi face cu toată dragostea şi căldura.”
(ss) Gică Petrescu (ss) Dinu Şerbănescu
17. – “Public cald, sală de fală, oameni de treabă !… Ce se poate pretinde mai mult ?… Mai avem de
adresat mulţumiri şi laude celor care au realizat acest buchet de bucurii”
(ss) Maria Tănase Artistă emerită
Laureată a premiului de stat, decorată cu “Ordinul Muncii.”
2 mai 1961
18. – “Emoţionată, doresc oraşului Olteniţa şi conducătorilor lui, succese în muncă şi realizări cât mai
multe în folosul muncitorilor de aici.
M-am bucurat mult şi am aşteptat cu nerăbdare să cânt în această sală. Grija Partidului s-a văzut şi aici
şi dorim ca toţi conducătorii din acest raion să ia de exemplu această realizare. Pacea le va rezolva pe toate,
lucru care îl dorim cu toţii şi vom pune şi noi un umăr la realizarea ei.”
(ss) Ioana Radu, Artistă emerită
2 februarie 1961
19. – Sala este aşa cum au descris-o alte persoane în paginile trecute. Dar în majoritatea cazurilor, se construiesc
săli frumoase, amenajate, frumos utilate, dar prost administrate. În cazul de faţă, sala şi-a păstrat şi sa
ocupat serios de administraţie cât şi de buna gospodărire a acestei frumuseţi de sală care face fală oraşului.
Noi artiştii care trecem pe aici, mulţumim pe această cale celor care s-au ocupat de construcţia acestui
edificiu.
21.II.1961, Vasile Tomazian
20. – “În numele colectivului artistic bucureştean compus din Vasile Tomazian, Florin Dorian, Mihaela
Cotaşu şi compozitorul Petre Firulescu, colaboratori ai orchestrei populare “Oltenia”, ţin să mulţumească componenţilor
acestei formaţii care ne-au dat concursul şi sunt exemplu de disciplină în scenă.
De asemeni mulţumim conducerii clubului pentru ospitalitatea oferită şi ne exprimăm admiraţia pentru
realizarea evidentă a conducerii raionului de Partid cât şi sfatului popular raional în privinţa construirii unei
săli spaţioase, bine utilată şi foarte modernă în concepţia electrotehnică. Este una dintre cele mai atrăgătoare
săli de teatru din ţara noastră şi aceasta o declar ca unul care a colindat republica noastră de-a lungul şi de-a
latul.
Am jucat şi vom reprezenta spectacole de bună calitate într-o asemenea sală minunată.”
(ss) Florin Dorian
21./ II / ‘961                                                                                                                                                              21. – “În numele colectivului de concert al Teatrului Satiric Muzical “C. Tănase” din Bucureşti, transmitem
flicitările noastre organelor locale din Olteniţa pentru splendida sală de spectacole care oferă condiţiuni
minunate de desfăşurare a spectacolului celor mai exigente pretenţii artistice.
Menţionez totodată căldura şi entuziasmul cu care am fost primiţi de publicului din Olteniţa, căruia îi
mulţumim din suflet pentru prilejul de a juca şi cânta din tot sufletul şi cu toată dragostea.”
24 februarie 1961
(ss) Elena Buzea
(ss) R.Motoran
(ss) Mara Ianoli (care cântă în falset)
(ss) Marieta Sadova (care l-a propulsat în teatru pe oltenițeanul DEM SAVU)
(ss) Gigi Marga
(ss) Norocel Dimitriu
22. – 2.XII.1963. “Dacă putem mulţumi publicului din oraşul Olteniţa pentru căldura cu care a primit
spectacolul “Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi mizicale” (A.T.M.), asta se datoreşte în
primul rând regimului nostru – democrat popular – care pune la dispoziţia oamenilor muncii asemenea realizări
(mă refer la această minunată sală a clubului SNO) şi care este administrată în modul cel mai bun.
Vă mulţumesc în numele colectivului – “Telegrame Melodii”, iar ca artist al “Teatrului Naţional Ion Luca
Caragiale” şi în calitate de artist al acestei instituţii de cultură, deoarece am avut cinstea să joc în spectacolele
teatrului ce l-am reprezentat pe această frumoasă şi modernă scenă – mulţumesc în acelaşi timp şi conducerii
administrative care o întreţine în cele mai bune condiţii, atât pentru public cât şi pentru colectivele artistice de
toate genurile, ce vin să prezinte realizările artistice acestui minunat public din oraşul Olteniţa.”
(ss) Niky Atanasiu
artist emerit
Laureat al Premiului de Stat
“M-a bucurat foarte mult primirea caldă a publicului din Olteniţa.
Voi fi bucuroasă să mai pot veni în mijlocul spectatorilor din oraş.”
(ss) Margareta Pâslaru 1963
23. – “Întâlnirea cu publicul din Olteniţa, mi-a prilejuit o deosebită bucurie şi în acelaşi timp o emoţie
firească.
Manifestarea plină de entuziasm şi căldură a spectatorilor ne-a dovedit dragostea cu care suntem aşteptaţi
în oraşul Olteniţa, lucru pentru care le mulţumesc cu toată sinceritatea.
O impresie deosebit de plăcută ne-a produs noua construcţie a clubului muncitoresc şi tovarăşii care îşi
duc activitatea în cadrul acestui edificiu.
Autograful meu îl dau tuturor locuitorilor acestui orăşel cu toată simpatia şi respectul cuvenit.”
(ss) Constantin Drăghici
2.XII.1963                                                                                                                                                                  24. – “Mulţumesc publicul din Olteniţa pentru aşa de calde primire şi doresc succes în muncă.”
(ss) Marina Voica
Notă personală : Arăt cititorului că Marina Voicu este parvenită în România şi de aceea în scrisul ei
lipseşte acordul în gen, număr şi caz. (Paul Amu).
“Impresionată de frumuseţea sălii, impresionată de publicul educat şi binevoitor faţă de artişti. Sper că
spectacolului a plăcut şi de asemeni cred că ne vom revedea într-un alt spectacol.”
(ss) Stela Popescu
“De câte ori am plăcerea să cânt în “Olteniţa” mă simt tot aşa de bine ca la “mine acasă”
(ss) Gică Petrescu
2.XII.1963
25. – “Cunoscând publicul din Olteniţa de la diferite spectacole pe care le-am dat în acest oraş, am simţit
aceeaşi căldură cu care am fost primit întotdeauna.
Mulţumesc publicului şi conducătorilor noştri pentru aprecierea cu care suntem primiţi de fiecare dată în
orăşelul Dumneavoastră.”
2.XII.1966
(ss) indescifrabil
26. – “Ami kedves Oltiniţai kallgotoin knak szertettel”. Ceea ce pe româneşte (din limba maghiară)
înseamnă :
“Multă dragoste pentru ascultătorii din Olteniţa.”
(ss) Tarnay Koroly (ss) Horvath Sandor
(ss) Ungar Gyorgy 1966 iulie 2
27. – 25 Ianuarie 1962
“Vă felicităm pt. sala clubului care este o adevărată mare realizare, de asemeni realizare este publicul educat,
capabil să aprecieze spectacolele. Vă mulţumesc pt. căldura cu care ne-aţi primit în nenumăratele noastre
vizite în mijlocul d. voastră.”
(ss)Dorina Tănăsescu
(ss)indescifrabil
(ss)indescifrabil
(ss)Silvia Melinte
(ss)Eugenia Dumitriu
(ss)Antigona Papazicopol
28. – “Mă bucură această tribună nouă de artă, care este “Clubul Şantierului Naval”
– creaţie a regimului nostru creator şi promovator permanent a tot ce este frumos, nobil şi înălţător pentru
oamenii muncii”
(ss)Ştefan Ciubotăraşu Artist emerit al R.P.R.
30. – 26 decembrie 1963. “Pentru calda primire pe care publicul din olteniţa – în ciuda iernii – a făcut-o
colectivului Teatrului de Comedie, mulţumim mult gazdelor şi tuturor celor care ne-au prilejuit nouă şi lu
G.B.Shaw – o seară de o bucurie cu “Casa inimilor sfărâmate” pe malul Dunării.”
(ss)Mircea Sântimbreanu
(ss) Florin Scărlătescu (ss) Sanda Toma
(ss) Ştefan Tapalagă (ss) Gheorghe Dinică
(ss) Nicu Constantin
“Pentru cei care iubesc muzica populară, cu tot dragul.”
(ss) Maria Lătăreţu
27 ianuare 1964
“Cu multă dragoste”
(ss) Minodora Nemeş                                                                                                                                               31. – 27 ianuarie 1964.
“De câte ori când în faţa publicului din Olteniţa, simt o deosebită plăcere pentru faptul că este un public
cald şi competent care ştie să aprecieze muzica.
Pe această cale, mulţumesc din inimă publicului din Olteniţa pentru căldura şi atenţia cu care ne-a primit
întotdeauna.”
(ss)indescifrabil
“O mică parte din mine pentru publicul din Olteniţa, cu speranţa că ne vom mai vedea.”
(ss) Doina Hoadrea
“Toată dragostea pentru cei ce îndrăgesc maseria pe care o iubesc.”
(ss) Didi Tomescu
32. – “Prietenilor de totdeauna din Olteniţa cu multă simpatie.”
(ss) Doina Goga
3.II.1964
“Ca vechi prieten al oraşului “Olteniţa”, prin colaborare cu orchestra populară “Dunărea”. Doresc să fiu
cât mai des în mijlocul publicului din Olteniţa.”
Olteniţa 3 -februarie – 1964
(ss) indescifrabil
“Dacă clipele petrecute împreună prin acest spectacol au fost plăcute, păstrează această amintire până la
o nouă revedere.”
Cu stimă şi respect
3.02.1964
(ss) indescifrabil
“Urez artiştilor amatori din ce în ce – succese cât mai mari.
Toată admiraţia pentru dragostea ce o au pentru teatru.”
(ss) N. Stroie
Artist emerit al R.P.R.
33. – “Cu mare bucurie am venit în oraşul “Olteniţa” unde nu am mai fost niciodată, dar din spusele
colegilor mai în vârstă, este un oraş cu o tradiţie muzicală, un public cald, dornic de concerte.
Plec cu o frumoasă impresie despre publicul din Olteniţa
Cu multă simpatie şi afecţiune”
(ss) indescifrabil
2.III.1964
“Mi-a făcut mare plăcere să apar în faţa căldurosului public al Olteniţei şi mai cu seamă în frumosul
teatru făcut în timpul regimului democrat popular. Aşi dori să dau o sugestie pentru ca toate spectacolele ce
vor urma să fie cât mai bune şi ca publicul să fie cât mai mulţumit, să fie înlocuit pianul, căci cel care există
este defect.”
(ss) indescifrabil                                                                                                                                                      34. – “Apreciez din suflet căldura şi simpatia viu manifestată a publicului din olteniţa. De dragul publicului,
aşi dori să existe un pian bun pentru a-i mulţumi aşa cum trebuie.”
(ss) Roxana Matei 2.III.1964
“Mă bucur că în primul meu an de teatru am avut ocazia să joc în frumoasa sală de teatru Olteniţa.
Sunt emoţionată de căldura cu care am fost primiţi de publicul de aici şi cred că străduinţele colectivului
nostru i-au mulţumit pe deplin.
Doresc să mai joc în acest oraş, în această sală şi pentru acest public pe care îl iubesc.”
(ss) Leni Pintea
Teatrul de Stat Reşiţa 6 iulie 1964
35. – “Publicul din Olteniţa te face să te simţi imediat în largul tău pe scenă. Este un public foarte exigent
şi care apreciază cu discernământ pe actori.
Doresc să mă întâlnesc mai des cu astfel de oameni.”
(ss) Dorina Ionescu 6 august 1965
“Am fost de mult aici la Olteniţa şi am fost impresionat de căldura cu care am fost primit. Aştept să vin
din nou pe scena teatrului din Olteniţa.”
(ss) Norocel Dimitriu
36. “Am venit la Olteniţa cu spectacolul” “Astă seară muzică uşoară” , am fost foarte mulţumit de personalul
teatrului şi de publicul spectator din Olteniţa.
(ss) Niki Gălăcel
chitarist – solist vocal
Oficiul de spectacole şi Turnee Artistice (O.S.T.A.)
Fila 37 şi 38 reprezintă actori străini – se pare din Mexico, care – din moment ce s-au trecut pe cartea de
onoare înseamnă că au evoluat pe scena clubului SNO însă, nu am avut posibilitatea să realizez retroversi-uni
şi nici nu este menţionată vreo dată.
39. – “Deşi Teatrul nostru de Revistă din Deva a poposit pentru prima dată în frumoasa localitate Olteniţa,
a fost plăcut impresionat de spontaneitatea, căldura şi entuziasmul publicului spectator. Ne vom întoarce cu
acelaşi entuziasm şi căldură în frumoasa Dvs. localitate.”
30.VI.1966 Dirijor (ss) St. Răduţ
“Cu multă dragoste şi urări de prosperitate”
(ss) Anda Călugăreanu
“Cele mai frumoase gânduri pentru seara pe care nu o pot uita.”
(ss) indescifrabil
40. “Cu toată dragostea şi simpatia mea, pentru spectatorii Olteniţei, care ştiu să răsplătească cu râsul şi
aplauzele lor, momentele cu adevărat artistice. Cum zicem noi artiştii, avem de-a face cu un public exigent şi
bun.
Pentru teatru şi cei care organizează spectacole, toată admiraţia noastră de felul cum ştiu să facă popularizarea.”
Cu mult drag tuturor,
(ss) Grigore Vasiliu Birlic
30.VI.1966


Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 205

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 209

Notice: Undefined variable: content in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 121

Notice: Undefined variable: responsive_view_480 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136

Notice: Undefined variable: responsive_view_320 in /home/buterezr/radiotvoltenita.ro/wp-content/plugins/advanced-floating-content-lite/public/class-advanced-floating-content-public.php on line 136