23 MAI- ZIUA NATIONALÃ A ARMÂNILOR

Ca în fiecare an, la aceastã datã se
sãrbãtoreste pretutindeni unde existã
populatie armâneascã, atât în Europa, cât si
pe alte continente, Ziua nationalã a armânilor.
Semnificatia istoricã a acestei aniversari este
datã de actul administrativ al Imperiului
Otoman, din anul 1905, prin care era
recunoscuta în Balcani, etnia armânã,
garantându-se constitutional scoala, biserica
si conducerea localã. Ministerul Otoman al
Justiþiei si Cultelor, printr-o „Tescherea”
specialã, adresatã autoritãtilor regionale,
ordonã respectarea drepturilor armânilor de a
folosi limba lor în biserici si scoli si de a
participa la alegerile pentru consiliile
administrative.Trebuie menþionat faptul cã un
rol important în reînvierea tradiþiei aniversare
a zilei de 23 mai l-a avut Uniunea pentru limbã
si culturã armâna, cu sediul la Freiburg,
condusã de regretatul prof. univ. Vasile Barbã.
Esenþa acþiunilor întreprinse de acest distins
intelectual armân, stabilit în Germania, a fost
promovarea si recunoasterea atât în tãrile de
origine, cât si pe plan internaþional a identitãtii
etnice distincte a armânilor, precum si
acordarea de drepturi culturale garantate. Este
cunoscut faptul cã aceasta populaþie este întro continuã cãutare a identitãþii sale etnice.
Teoriile privind etnogeneza armânilor pot figrupate în trei mari directii. Unele sustin cã
armânii îsi au originea în Moesia, unde în
urma nãvãlirilor barbare, geto-dacii romanizati
au fost strãmutaþi din Dacia prin retragerea
împãratului Aurelian în anul 271-175, în
dreapta Dunãrii. O alta teorie, adoptatã de
greci susþine cã armânii ar fi greci romanizati.
În ultima perioadã circulã, frecvent, teoria care
sustine cã armânii macedoneni sunt
autohtoni, fiind urmasii triburilor pelasgotracice migrate din spatiul CarpatoDanubiano-Pontic. Oricare ar fi originea lor,armânii sunt acum cetãteni loiali ai Greciei,
Macedoniei, Serbiei, Albaniei, Bulgariei si
României, dar si ai altor þãri din întreaga lume
unde i-a purtat dorinta de mai bine.
În România ei au venit în perioada 1925-1932,
la iniþiativa Guvernului României si a unui
grup de armâni, pentru colonizarea
Cadrilaterului, cedat de bulgari Regatului
României, în anul 1913. Evacuarea populaþiei
armânesti din Cadrilater a avut loc în anul
1940, ca urmare a aplicãrii Tratatului de la
Craiova, în judeþele Tulcea si Constanta, cu
preponderentã.
Anul acesta, evenimentul este marcat la
Cãlãraºi, prin organizarea unor manifestãri
ce se desfãsoarã la restaurantul Intim din
Cãlãrasi, pe data de 23 mai, începând cu ora
17.00. Poezii, cântece
i jocuri specifice sunt
prezentate de ansamblul „Vrearea
Armâneascã“, ca expresie a promovãrii si
perpetuãrii tradiþiilor folclorice a acestui
neam strãvechi. Cu aceeasi ocazie, sunt
prezentate Raportul de activitate al filialei
Cãlãrasi pe perioada 2012-2013, programul
de activitate pentru urmãtoarea perioada ºi
alegerea noului Consiliu Director.
Filiala Cãlãrasi a
Comunitãþii Armâne din România-sursa-jurnalul de calarasi